Analiză: Sputnik V, un succes ştiinţific, propagandă sau armă geopolitică?

Rusia a adus pe piaţă primul vaccin de imunizare contra COVID-19, care, deşi a trecut prea rapid prin testele clinice pentru a da încredere comunităţii ştiinţifice internaţionale, este importat, folosit şi produs de tot mai multe state, scrie ZF.

În Europa, vaccinul rusesc a provocat crize politice şi a accentuat dezbinările dintre statele membre ale UE sau din interiorul ţărilor. Însă Rusia produce acest ser în cantităţi atât de mici în comparaţie cu nevoile interne, încât îl importă din alte părţi. Şi chiar şi aşa, este cu mult în urma altora la ritmul de vaccinare.

Serbia va fi prima ţară europeană care va produce vaccinul rusesc Sputnik V. Acest lucru se va întâmpla în mai, după cum au anunţat atât guvernul de la Belgrad, cât şi şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov. Iar Italia are toate şansele să devină primul stat membru al Uniunii Europene care produce serul rusesc. Apoi, primarul unei luxoase staţiuni litorale din Portugalia a „garantat“ că vaccinul rusesc poate fi produs acolo, dar cu ajutor din partea Moscovei.

Sputnik V este produs deja în Belarus, Kazahstan şi India şi urmează să intre în curând în producţie şi în Iran. Ştirile spun că autorităţile ruse, mai precis Fondul Rus de Investiţii Directe, condus de un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, a semnat contracte şi cu Brazilia şi Coreea de Sud. În afara Rusiei, circa 40 de ţări folosesc deja Sputnik V sau au de gând să o facă.

Ce țări au achiziţionat până acum vaccinul Sputnik V

În UE, Ungaria a utilizat prima serul rusesc în campania de vaccinare. San Marino face şi el acelaşi lucru. Cehia, Slovacia şi Austria au achiziţionat vaccinul, lucru pe care se pregăteşte să-l facă şi landul german Bavaria. Regiunea Madrid, sfidând guvernul naţional, a încercat să ajungă la serul rusesc. Aceasta cu toate că Agenţia Europeană a Medicamentelor încă nu a aprobat folosirea Sputnik.

De altfel, preşedintele Franţei Emmanuel Macron a spus recent că este improbabil ca vaccinul rusesc să joace vreun rol în eforturile Franţei de a accelera campania de vaccinare, întrucât nu are aprobările autorităţilor europene. Presa de la Moscova s-a grăbit să interpreteze declaraţiile în sensul că Macron a declarat că Sputnik nu poate fi folosit în UE pentru grăbirea campaniilor de vaccinare.

În Cehia şi Slovacia, vaccinul rusesc a provocat adevărate crize politice, iar autorităţile slovene îi acuză pe ruşi că le-au trimis un produs de o calitate mai slabă decât cea promisă. La începutul lunii, ministrul ceh al sănătăţii Jan Blatny a fost demis pentru că a refuzat să se alăture eforturilor de a achiziţiona Sputnik, notează Politico. El a fost înlocuit cu directorul unui spital, care a devenit al patrulea ministru al sănătăţii de la izbucnirea pandemiei, în urmă cu mai bine de un an.

Rusia, forţată să importe propriul vaccin de la producători străini

Demisia lui Blatny a fost cerută de preşedintele ţării, rusofilul Miloö Zeman. Ministrul refuzase să aprobe vaccinul deoarece acesta nu avea aprobarea autori­tăţilor de profil europene şi nici a celor cehe. Premierul Andrej Babis, nici pe departe un aliat al lui Zeman, a fost criticat dur în alianţa de guvernare pentru că a respins un accord cu UE pentru suplimentarea dozelor de vaccinuri pe care le-ar primi Cehia, potrivit Mediafax.

Babis a respins acordul pentru a respecta o înţelegere de rebeliune cu cancelarul Austriei Sebastian Kurz. Şi Austria a comandat doze ruseşti. În Slovacia, un acord pentru achiziţionarea vaccinului rusesc a provocat un scandal politic în urma căruia mai mulţi miniştri au demisionat în martie, iar guvernul s-a prăbuşit. Acordul, scrie Radio Europa Liberă, a fost semnat în secret de către premierul Igor Matovic, iar acest lucru a trezit temeri privind influenţa Rusiei în ţară.

După câteva săptămâni, autoritatea de control în domeniul farmaceutic a pus public sub semnul îndoielii eficienţa vaccinului rusesc şi a sugerat că ar putea fi probleme serioase de producţie. Agenţia a spus că dozele de Sputnik V livrate Slovaciei par să fie de o calitate diferită faţe de cele pe care le-a lăudat revista de profil The Lancet ñ studiile şi concluziile apărute în această publicaţie sunt reperele pentru eficienţa serului rusesc. Fondul Rus de Investiţii Directe a caracterizat avertismentele slovace drept „fake news“ şi a acuzat agenţia slovacă de „sabotaj“.

În cele din urmă, ruşii şi-au cerut înapoi vaccinurile, dar după ce Ungaria, care şi ea a făcut publicitate pentru Sputnik V, s-a oferit să analizeze dozele. În Grecia, opoziţia condusă de fostul premier Alexis Tsipras a cerut ca ţara să cumpere serul rusesc, ceea ce l-a adus în conflict direct cu premierul Kyriakos Mitsotakis, care nu vrea să se abată de la ghidajul UE. Experţii spun că o problemă în cazut Sputnik este producţia. Rusia nu ar avea capacitatea de a creşte producţia internă suficient pentru a acoperi nevoile naţionale şi respecta în acelaşi timp comenzile din străinătate, iar acest lucru a avut ca rezultat apariţia unui deficit se vaccinuri.

Astfel, Rusia a ajuns în situaţia de fi forţată să importe propriul vaccin de la producători străini precum India şi Coreea de Sud. De asemene, deşi se laudă că a produs primul vaccin eficient contra Covid din lume, unul care nu are efectele secundare ale serului AstraZeneca, putâd astfel să iniţiaze înainte de toţi campania de vaccinare naţională, Rusia nu este lider la rata de vaccinare. La începutul lunii, doar 6% din populaţie era vaccinată cu cel puţin o doză. Iar lipsa de publicitate pentru Sputnik V chiar în Rusia îi nedumereşte pe observatori, care atrag atenţia că guvernul controlează principalele posturi de radio şi de televiziune şi influenţează semnificativ restul presei.