Saxo Bank a lansat previziunile scandaloase pe 2021, predicții care se concentrează pe o serie de evenimente improbabile, dar subapreciate, care, dacă ar avea loc, ar putea transmite valuri de șoc pe piețele financiare.
Cele zece previziuni scandaloase din acest an sunt:
Deși aceste predicții nu constituie previziunile oficiale ale Saxo pentru 2021, ele reprezintă un avertisment împotriva potențialei alocări greșite a riscului în rândul investitorilor care ar putea atribui, de obicei, doar o șansă de 1% ca aceste evenimente să se materializeze. Este un exercițiu de analiză a tot ceea este posibil – chiar dacă nu sunt neapărat probabil – și deosebit de relevant în contextul crizei neașteptate din acest an: COVID-19. Inevitabil, rezultatele care se dovedesc cele mai perturbatoare (și, prin urmare, șocante) sunt cele care reprezintă o surpriză pentru consens.
„Pentru setul de previziuni scandaloase din 2021, pandemia COVID-19 și ciclul dureros al alegerilor din SUA au adus mai aproape, printr-un salt cuantic, ceea ce ar fi putut părea un viitor îndepărtat, accelerând aproape fiecare super-tendință socială și tehnologică de bază. Pur și simplu, traumele din 2020 ne arată că, în 2021, viitorul este acum”, spune directorul de investiții al Saxo Bank, Steen Jakobsen. „Am văzut cea mai rapidă piață bearish și recuperare din istorie, precum și bilanțurile băncilor centrale și deficitele fiscale explodând într-un ritm fără precedent. Deci, predicția noastră nu atât de… scandalosă este că 2021 va aduce începutul unui reality-check a ideii că „prefă-te și lungește-o” se poate întinde până la infinit și dincolo, chiar dacă piețele au stabilit prețurile chiar în această așteptare.”
În 2021, Amazon și alțe monopoluri online și giganți în domeniul tehnologiei informației aruncă un ochi din ce în ce mai precaut asupra guvernelor care doresc să le tragă în jos pentru că au devenit prea puternice și că au plătit rate de impozitare foarte mici. Aceste companii au angajat mult timp o armată de lobbyiști, unele dintre ele adoptând chiar abordări cvasi-guvernamentale ale situației. Luați Microsoft, de exemplu, care a deschis un birou de reprezentare la Națiunilor Unite în New York și a angajat un diplomat care să conducă relațiile companiei cu guvernele europene. În același timp, Facebook a instituit chiar o „Curte Supremă” pentru a supraveghea reclamațiile utilizatorilor și alte probleme. În 2021, pe măsură ce crește căldura din taberele oficiale, Amazon face o mișcare, mutându-și cartierul general din UE în Cipru. Țara salută giga-corporația și veniturile fiscale care o vor ajuta să-și reducă raportul datorie-PIB de aproape 100%, după ce s-a supărat pe tratamentului dur pe care i l-a aplicat UE în timpul crizei datoriei suverane a UE din 2010-12, potrivit Mediafax.
Consultanții Amazon „ajută” Cipru să își rescrie codul fiscal pentru a imita Irlanda, dar cu niveluri chiar mai scăzute de impozite corporative și de altă natură, cu liderii țării și populația fericiți, cu toată starea de rău financiară și ratele de impozitare mai mici.
Însă autoritățile de reglementare din UE s-au prins rapid ce se întâmplă și se îndreaptă împotriva Amazon, forțând compania să-și schimbe practicile și forțând Cipru și alte țări ale UE să armonizeze regulile fiscale. SUA și alte țări se vor lupta împotriva monopolurilor în 2021, deoarece aceste companii sunt pedepsite pentru aroganța lor.
Franța este una dintre țările europene care se va confrunta cu cea mai mare problemă a datoriilor în următorii ani. Înainte de izbucnirea pandemiei Covid-19, datoria publică flirta cu pragul de 100% din PIB, iar datoria privată a crescut, ajungând la aproape 140% din PIB – mult mai mult decât cea din Italia (106%) sau Spania (119%). Și răspunsul de urgență la pandemie nu a făcut decât să accelereze acumularea datoriilor, nivelul de datorie publică urmând să crească peste 120% din PIB în 2021.
În ciuda unui pachet masiv de stimulare de 100 de miliarde de euro și a unui plan de împrumut în care statul a garantat până la 90% din împrumuturile pentru companii, Franța nu poate evita un val de falimente, deoarece multe companii din sectorul serviciilor nu sunt în măsură să facă față serie de blocaje „stop and go”. Investitorii devin din ce în ce mai sumbri cu privire la viitoarea rentabilitate a capitalurilor proprii, care declanșează vânzarea masivă a megabăncilor franceze. Scăderea veniturilor nete și provizioanele de împrumuturi sunt în creștere, ceea ce duce la capitalizarea de piață a băncilor franceze la niveluri scăzute fără precedent. Având în vedere starea precară a finanțelor publice și nivelul extraordinar de ridicat al datoriei, Franța nu are altă opțiune decât să vină cerșind un plafon Germaniei, pentru a permite BCE să tipărească suficienți euro pentru a oferi o salvare masivă a sistemului său bancar, evitând un colaps sistemic.
În 2021, amenințarea crescândă a dezinformării și erodarea încrederii chiar și în furnizorii de știri bine cotați ating un nivel critic, cerând un răspuns al industriei. Marile companii media și platformele sociale sunt forțate să impună noi contramăsuri împotriva știrilor fabricate și înșelătoare. Tehnologia cea mai probabilă este o rețea blockchain partajată masiv pentru conținut de știri, care permite distribuirea știrilor într-un mod imuabil, cu o verificare a validității atât a conținutului, cât și a sursei. Cu o structură de registru partajată, orice modificare a conținutului ar fi imediat vizibilă pentru toată lumea și fiecare știre este întotdeauna trasabilă la sursa sa originală, suprimând dezinformarea pe care alte surse nu o pot verifica.
Companii precum Twitter și Facebook investesc foarte mult în această tehnologie blockchain, motivate în primul rând de auto-conservare, deoarece amenințările de supraveghere reglementară pe care le-am văzut în ultimii ani le suflă teribil în ceafă. Site-uri de știri alternative care tratează teorii ale conspirației precum QAnon, dezinformarea despre pandemia coronavirusului, dovezi falsificate ale fraudelor electorale și multe altele vor deveni brusc indisponibile pe platformele majore. Realitatea câștigă, iar camerele de ecou pierd.
Plata electronică prin monedă digitală (Digital Currency Electronic Payment – DCEP) va fi o versiune digitală a yuanului (CNY) bazată pe blockchain în China, unde în 2019, 80% din toate plățile au fost prin WeChat Pay și AliPay. PBOC dorește să facă acest pas și, în acest proces, să îmbunătățească eficacitatea politicii monetare și fiscale printr-o societate tot mai „liberă de numerar”, cu scopul de a spori incluziunea financiară.
Permiterea accesului complet al străinilor pe piețele de capital chineze va reduce principala barieră de îngrijorare pentru investitorii străini pentru utilizarea CNY în comerț și investiții: lichiditatea și accesul direct la investițiile lor în China. Între timp, stabilitatea monedei chineze și trasabilitatea și supravegherea încorporate pe care le permite tehnologia blockchain ar elimina, practic, riscul fugii de capital sau al transferurilor ilegale din China.
Această idee se încadrează perfect în planul „Dual Circulation” al Chinei, îmbunătățind transparența, în timp ce crește utilizarea CNY pe plan extern ca alternativă convingătoare la dolarul SUA în tranzacții. Ca monedă centralizată sponsorizată de guvern, va fi în continuare privită ca „monedă fiduciară”, dar din perspectiva Chinei aceasta este o caracteristică a yuanului digital, deoarece permite dobâzni negative pentru cash, iar direcționarea PIB-ului nominal este, și ea, mult mai ușor de realizat.
Deschiderea contului de capital al Chinei și crearea unei monede care rivalizează cu dolarul SUA pentru statutul de rezervă va contribui la creșterea consumului chinez, la finanțarea unui sistem de pensii chinez complet nou și la stabilizarea piețelor de capital ale țării.
Lumea va avea nevoie de mult mai multă energie dacă economia noastră va continua să crească în orice mod care se apropie de ritmurile istorice. Răspunsul, în mare măsură, nu poate veni de la noile tehnologii alternative și energetice „verzi”.
Intrând în 2021, în care un algoritm AI avansat rezolvă super-complexitățile nonliniare ale fizicii plasmei, se va deschide calea pentru energia comercială de fuziune. Proiectarea reactorului de fuziune SPARC de la MIT, care a fost validată în 2020 ca o cale viabilă către energia de fuziune mai puțin costisitoare, este îmbunătățită masiv de acest nou model AI. Inginerii ajustează designul SPARC, cu noi modele care indică un factor de câștig de energie de 20, creând cea mai mare schimbare de paradigmă în tehnologia energetică de la energia nucleară. Și mai important, o investiție masivă din sectoarele public și privat ar permite implementarea noului design de fuziune în câțiva ani.
Stăpânirea energiei de fuziune deschide perspectiva unei lumi care nu mai este împiedicată de lipsa apei sau a alimentelor, grație desalinizării și agriculturii verticale. Este o lume cu transporturi ieftine, robotică și tehnologie de automatizare total dezlănțuite, ceea ce face ca actuala generație tânără să fie ultima necesară pentru a „lucra” de necesitate. Dar, dintre toate, ce e cel mai bine e că energia de fuziune permite ca aproape fiecare țară să devină independentă din punct de vedere alimentar și energetic și ar aduce cea mai rapidă și mai mare îmbunătățire a nivelului de trai la care am asistat vreodată.
Cum tranzacționăm: curentele politice și de investiții favorizează energia „verde” tradițională, iar indicele energiei eoliene ETF FAN cade cu până la 50% în 2021.
Pandemia Covid-19 a accelerat doar recuperarea care a condus la inegalități și a rupt convențiile sociale dinainte de virus. Finanțarea economiei a însemnat că un singur venit nu este suficient pentru a susține o familie; tehnologia este un alt vector, forțele de deflație salariale din ce în ce mai mari din cauza software-ului, AI-ului și automatizării subminează multe locuri de muncă în toate industriile. Riscul ca societățile să fie în întregime sfâșiate ne face să realizăm faptul că măsurile Covid-19 nu au fost un simplu răspuns de panică, ci începutul unei noi realități permanente a Venitului Universal de Bază (VUB).
În noua eră a VUB, concedierile provocate de tehnologie și activitățile frecvente de la domiciliu, normalizate de Covid-19, proprietățile imobiliare de tip office din orașe se confruntă brusc cu o supracapacitate de 100% sau mai rău. Valorile proprietăților de birouri comerciale sunt zdrobite, împreună cu proprietățile imobiliare comerciale care conțin restaurante și magazine destinate deservirii celor care fac naveta.
Noul VUB determină, de asemenea, schimbări în atitudinea față de echilibrul dintre muncă și viață, permițând multor tineri să rămână în comunitățile în care au crescut. Între timp, profesioniștii și lucrătorii marginali din marile orașe încep, de asemenea, să plece, pe măsură ce oportunitățile de muncă dispar și calitatea vieții în apartamentele mici, la un preț scăzut, în cartierele cu criminalitate ridicată își pierde orice fel de atracție.
Marșul în fanfară al tehnologiei, combinat cu dependența de principiile moștenite ale economiei de piață liberă, subminează deja contractul social și chiar distruge convențiile sociale; Covid-19 doar a accelerat aceste tendințe. În 2021 și nu numai, societatea noastră va trebui să găsească o nouă cale politică dacă vrem să evităm adâncirea nedreptății, dar și răsturnările politice, tulburările sociale și riscul sistemic.
În 2021, politica se pregătește pentru o revizuire majoră, cu o abordare cu totul nouă, de reducere a inegalității, care are puțin de-a face cu ajustările aduse codului fiscal.
Se creează un Fond Tehnologic pentru Cetățeni care transferă o parte din activele proprietare către toată lumea, cu o parte suplimentară destinată lucrătorilor strămutați, permițându-le acestora și tuturor celorlalți să participe la câștigurile din era digitală. Politica se reinventează ca un „dividend de întrerupere” și ajută la ameliorarea anxietăților economice și sociale pentru cei care au pierdut o parte din cota producției economice în ultimii ani. Dividendul de întrerupere eliberează o energie antreprenorială enormă la nivel individual și comunitar, întrucât milioane de oameni au mai mult timp și energie disponibile, departe de locuri de muncă plictisitoare și stresante.
Pandemia Covid-19 a accelerat cu brutalitate manevrarea periculoasă a economiei globale care s-a desfășurat în timpul crizei financiare 2008-09. Politica de furnizare de lichidități aproape infinită și de relaxare a condițiilor financiare cu orice preț a impins randamentele corporative globale suverane și de nivel investițional la minime istorice și a forțat investitorii să ia poziții în active mai riscante.
Poziția riscantă a investitorilor este justificată de perspectiva unui vaccin eficient care să aducă un nou boom al creșterii economice. Dintr-o perspectivă perfectă, se pare că economia a fost extrem de supra-stimulată în timpul pandemiei, iar recuperarea după vaccinare a oprit rapid supraîncălzirea economiei. Inflația crește și șomajul scade atât de repede încât Fed permite ca randamentele lungi ale trezoreriei să crească mai mult, luând cu sine randamentul datoriilor mai riscante.
Fed ajunge să facă o greșeală de politică, permițând condițiilor financiare să se înăsprească prea rapid prin dobânzi mai mari, fără a fi implementat niciodată controlul curbei randamentului, deoarece a fost prea distrasă de spectrul brusc al inflației anualizate de 4-5% și al salariului anualizat cu câștiguri de 6-8% în Q3. Valorile implicite ale corporațiilor se ridică la cel mai înalt nivel din ultimii ani, iar primele companii care vor dispărea sunt cele retail cu spațiu fizic de vânzare, care se luptau deja în economia solidă, pre-Covid.
2021 aduce aceleași presupuneri că puterea argintului este mai mare printre activele / metalele prețioase pe măsură ce dolarul SUA slăbește iar investitorii se confruntă cu realitatea dură că nu vor scăpa prea curând de ratele dobânzii reale negative. Acest lucru este exacerbat, deoarece inflația se agită brusc în 2021, iar factorii de decizie politică răspund încet, dorind să ofere sprijin maxim pentru economiile lor încă în redresare. Cu un vaccin Covid-19 care se lansează rapid până la jumătatea anului, lichiditatea excesivă și politica prea laxă determină o ofertă puternică pentru orice asset cu „greutate”.
Supra-alimentarea creșterii prețului argintului în 2021, chiar în raport cu aurul, este accelerată de creșterea rapidă a cererii de argint în aplicațiile industriale. De fapt, o criză reală de aprovizionare cu argint este „în cărți” în 2021 și subminează sprijinul politic total pentru investițiile în energie solară sub o președinție Biden, Acordul Verde European și obiectivul Chinei de a fi neutră în emisiile de carbîn până în 2060, printre alte inițiative.
O altă provocare din partea ofertei de argint este aceea că mai mult de jumătate din aprovizionarea cu argint extras vine ca produs secundar al extracției de zinc, plumb și cupru, ceea ce face dificilă pentru mineri să răspundă cererii excesive de argint.
În 2021, economiștii descoperă că ratele de creștere din multe piețe de frontieră și emergente au fost subestimate în ultimii ani. O analiză mai detaliată arată că tehnologiile-cheie pot sta la baza unei accelerări a creșterii productivității sectorului privat cu mult dincolo de orice s-a văzut pe piețele dezvoltate în ultimele decenii.
Prima, sistemele de livrare de internet prin satelit, care sunt setate să zdrobească prețul furnizării de internet și să ofere o creștere a vitezei de descărcare. Starlink-ul SpaceX va fi primul de pe scenă, dar vom avea încă 1.500 sistem operaționale similare până la sfârșitul anului 2021. Pe piețele emergente și de frontieră, educația și productivitatea afacerilor vor profita de beneficii.
A doua este revoluția fintech în curs de desfășurare a sistemelor bancare și de plată, care au dat deja acces pentru miliarde de oameni la economia digitală prin intermediul dispozitivelor lor mobile.
În cele din urmă, tehnologia dronelor este setată să revoluționeze sistemele de livrare și să reducă dezavantajele și costurile de a trăi departe de cele mai mari orașe. Tehnologia dronelor combinată cu automatizarea are, de asemenea, aplicații în agricultură, unde practicile din multe zone rurale subdezvoltate din întreaga lume trebuie să câștige cel mai mult din îmbunătățirile de productivitate.