Cercetătorii au descoperit cele mai vechi dovezi directe ale echitației în China.
Schelete îngropate ale unor cai au arătat că popoarele nomade din stepele eurasiatice călăreau cai domestici cel puțin încă din secolul al XVIII-lea î.Hr., însă până acum nu au existat date arheologice în China care să indice când a început echitația.
Analizarea oaselor unor cai străvechi, descoperite în Shirenzigou și Xigou, din provincia Xinjiang (nord-vestul Chinei), a relevat acum că oamenii din zonă călăreau în jurul anilor 350 î.Hr., înainte de comerțul din regiune prin Drumul Mătăsii.
Scheletele a opt cai din perioada târzie a „Statelor Războinice” au fost dezgropate în stare aproape completă, ceea ce a permis o examinare osteologică detaliată. Pornind de la aceste fosile, cercetătorii au reușit să stabilească modele de stres tipice călăriei observate în alte situri arheologice și în practica veterinară modernă.
Analiza vertebrelor a constatat patologii precum creșterea osoasă excesivă și fracturi pentru 60% din cele 240 de vertebre examinate. Aceste oase erau concentrate în spatele inferior, unde caii suportă cea mai mare greutate și presiune din cauza călăreților.
Craniile a șase dintre cai aveau șanțuri adânci în oasele nasului cauzate de respirația grea și mușchii supradezvoltați, dovadă că animalele au fost muncite din greu. Cu cât șanțul este mai adânc, cu atât efortul este mai intens în cea mai mare perioadă din timp.
În privința dinților, la șase cai erau intacți, toți având însă abraziuni pe premolarii secundari mai mici, cel mai probabil din cauza contactului cu zăbăluța din fier trasă puternic de călăreți.
Puse cap la cap, aceste anomalii ale oaselor și ale dinților sunt exemple despre ceea ce se întâmplă atunci când caii sunt călăriți intens, a afirmat Alan Outram, un arheolog de la Universitatea din Exeter din Regatul Unit, care nu este implicat în cercetare.
„Nu există niciun dubiu că acești cai au fost călăriți. Nu știm cum s-a trecut de la folosirea cailor pentru a trage în primul rând carele până la angajarea într-o luptă sofisticată de cavalerie”, a spus el, potrivit The History Blog.
Rămășițele oamenilor îngropați la fața locului confirmă descoperirea. Femururi ale bărbaților adulți prezentau o anomalie cauzată de călăritul de la o vârstă fragedă, precum și alți factori de stres biomecanici asociați cu echitația. De asemenea, s-a găsită o bucată de fier, precum și o mulțime de vârfuri de săgeți, dovadă a trasului cu arcul de pe cal.
Analizarea celor mai vechi dovezi ale echitației în China a fost realizată de o echipă internațională condusă de Yue Li și Jian Ma de la Universitatea Nord-Vest din Xi’an, China.
Studiul care detaliază descoperirea și cercetarea a fost publicat în revista PNAS.
O nouă armată din teracotă, descoperită în China
Imagini desprinse din poveşti. Caii sălbatici, surprinşi iarna, la marginea pădurii