Partidul Comunist Chinez a susținut în secret editarea genetică a bebelușilor
This browser does not support the video element.
La sfârșitul anului 2018, lumea științifică a fost scandalizată de anunțul că un cercetător din China, pe nume He Jiankui, a creat în secret primii bebeluși din lume editați genetic.
Într-o nouă carte numită „The Mutant Project: Inside the Global Race to Genetic Modify Humans”, antropologul cultural Eben Kirksey a examinat impactul acestor studii șocante.
Potrivit Neoscope, din carte reiese că He Jiankui, fost profesor la Universitatea de ştiinţă şi tehnologie din Shenzhen, a avut numeroși susținători și colaboratori. El a obținut chiar sprijinul mai multor oficiali importanți din Partidul Comunist în timpul acțiunilor sale timpurii, a dezvăluit Kirksey, iar experimentele sale au fost un „secret deschis” în comunitatea academică.
Într-o anumită măsură nu este deloc surprinzător. În februarie 2019, STAT a raportat că, cel mai probabil, China a finanțat o parte din cercetarea lui He. Totodată, este știut că un grup de oameni de știință internaționali aveau cunoștință de munca pe care cercetătorul chinez o desfășura.
Cercetătorul chinez a folosit tehnica de editare genetică CRISPR-Cas9
Acel sprijin nu a durat însă, a dispărut la scurt timp după ce experimentele sale au atras atenția internațională, astfel că guvernul chinez s-a îndepărtat rapid de activitatea lui He Jiankui, catalogându-l drept un om de știință care a încălcat legea.
Astfel, în decembrie 2019, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru practicarea ilegală a medicinei și după ce a folosit tehnica de editare genetică CRISPR-Cas9 pentru a modifica genomul unor gemene, cu scopul de a le proteja de infecţia cu HIV, în condiţiile în care tatăl fetiţelor fusese diagnosticat pozitiv cu acest virus.
De asemenea, comunitatea științifică a denunțat rapid acțiunile sale, al căror scop declarat era de a oferi copiilor imunitate la HIV. Colegii lui au spus că He a trecut barierele și chiar a falsificat raportări etice ale experimentelor sale.
Totuși, este însă mult prea devreme pentru a spune care sunt ramificațiile pe termen lung ale modificării codului genetic în embrionii umani vii.
Editarea genetică poate afecta porțiuni mari dintr-un întreg cromozom
În realitate, alte studii au descoperit deja că editarea genelor poate induce într-adevăr modificări nedorite ale embrionilor umani. Un studiu din octombrie, publicat în jurnalul Cell, a constatat că o mică modificare pentru a repara o genă la embrioni umani, pentru a trata orbirea ereditară, a dus la eliminarea unor porțiuni mari ale unui întreg cromozom.
În cartea sa, Kirksey susține că s-ar putea să fie prea târziu pentru a opri în totalitate cercetările privind editarea genelor pe embrioni umani, încă ceea ce este încă în dezbatere este cât timp va trece până când efectele acestor eforturi vor fi resimțite de populația generală.
În cartea citată de Neoscope, Kirksey ridică și problema presiunilor sociale care stau la baza dorinței de a edita genele vinovate de potențiale boli și, în cele din urmă, poate duce la copiii editați pentru a fi mai inteligenți, mai puternici sau mai sănătoși.
În 2020, Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat lui Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna, pentru „dezvoltarea unei metode de editare a genomului”. Este vorba de descoperirea tehnicii CRISPR-Cas9.
Vă recomandăm să citiți și:
Tehnica de editare genetică CRISPR, testată în premieră in vivo, pe oameni, similar unui medicament