Aceste probleme se vor transpune în probleme economice și chiar în creșterea numărului de refugiați climatici.
Un raport recent al Swiss Re Institute arată că o cincime din țările lumii care se află în prezent într-un echilibru ecologic fragil, cu mai mult de o treime din terenurile lor perturbate de activitatea umană. Același raport arată și că economia lumii este construită pe ecosistemele naturale ale planetei noastre și, dacă acestea se prăbușesc, la fel va face și economia globală, notează Science Alert.
Raportul arată și că puțin peste jumătate din PIB-ul global, aproximativ 42 de miliarde de dolari SUA, depinde de bunurile și serviciile furnizate de lumea naturală.
Autorii explică faptul că este vorba de 39 de țări cu ecosisteme care se află în pericol, în mare parte din cauza scăderii pe scară largă a biodiversității, indiferent dacă este vorba de defrișări, agricultură, exploatări minieră, scurgeri de țiței, specii invazive sau un declin al polenizatorilor.
Indicele a fost conceput pentru a oferi guvernelor și companiilor private un punct de referință pentru starea ecosistemelor locale importante pentru economiile lor, în speranța că datele pot ajuta la informarea soluțiilor de asigurare relevante pentru comunitățile cu risc.
Țările în curs de dezvoltare cu sectoare agricole mari, vorbim aici de state precum Kenya, Vietnam, Pakistan, Indonezia sau Nigeria, sunt în mod special expuse riscurilor datorită dependenței PIB-ului de resursele naturale. În mod surprinzător „regiunile dens populate și de importanță economică”, cum ar fi Asia de Sud-Est, Europa sau America sunt, de asemenea, expuse la riscuri, în ciuda diversificării lor economice”, explică autorii raportului.
Printre primele clasamente se numără Australia și Africa de Sud, care sunt, de asemenea, printre cele mai mari economii ale lumii. Autorii explică faptul că problemele ecosistemelor sunt legate de deficitul de apă, dispariția polenizatorilor și protecția zonelor de coaste.
Chiar și state precum Brazilia și Indonezia, care și-au păstrat intacte mari proporții din ecosisteme naturale până acum, au economii în plină expansiune și populații care depind în mare măsură de resursele naturale. „Există o nevoie clară de a evalua starea ecosistemelor, astfel încât comunitatea globală să poată minimiza impactul negativ asupra economiilor din întreaga lume”, spune Christian Mumenthaler, director executiv al Swiss Re Group.
La nivel global, imaginea este și mai dură, noul indice, care se bazează doar pe biodiversitatea ecosistemelor terestre, compară modul în care țările din întreaga lume își folosesc resursele naturale pentru profit și modul în care acest lucru afectează pământul. Pentru toate cele 195 state, cercetătorii au evaluat starea a zece „servicii ecosistemice”, cum ar fi habitatul intact, calitatea aerului, securitatea apei, fertilitatea solului, protecția litorală, eroziunea și furnizarea de lemn. Aproape o treime din țări, mai exact 60 în total, au prezentat ecosisteme fragile pe mai mult de 20% din suprafața lor.
„Degradarea serviciilor ecosistemice ar putea fi încetinită semnificativ sau chiar inversată dacă rolul biodiversității și contribuția sa deplină la producția economică ar fi o parte integrantă a deciziilor luate de entități guvernamentale, companii și alte părți implicate”, adaugă autorii.
Valul de căldură record din Siberia nu ar fi fost posibil fără încălzirea globală cauzată de omenire
Oraşele subterane ar putea să reprezinte o soluţie de avarie pentru încălzirea globală
Arctica este afectată în mod disproporţionat de încălzirea globală