Premiul Nobel pentru Economie 2020, câștigat de Paul Milgrom și Robert Wilson
Americanii Paul Milgrom și Robert Wilson sunt câștigătorii Premiului Nobel în Ştiinţe Economice din 2020, potrivit anunțului făcut de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe.
Laureații Nobel în Științe Economice din acest an primesc Nobelul pentru că „au îmbunătățit teoria licitației și au inventat noi formate de licitație, în beneficiul vânzătorilor, cumpărătorilor și contribuabililor din întreaga lume”.
Oamenii au vândut întotdeauna lucruri celor care le-au făcut cea mai bună ofertă sau au cumpărat de la oricine făcea oferte la prețuri mici. În zilele noastre, obiecte estimate la sume astronomice sunt vândute la licitații, fiind vorba nu numai de obiecte de uz casnic, artă și antichități, ci și valori mobiliare, minerale și energetice. Mai mult, achizițiile publice pot fi efectuate și în cadrul licitațiilor.
Folosind teoria licitației, cercetătorii încearcă să înțeleagă rezultatele diferitelor reguli de licitare și prețurile finale – formatul licitației. Analiza este dificilă, deoarece ofertanții se comportă, în mod strategic, pe baza informațiilor disponibile. Ei iau în considerare nu doar ceea ce ei cunosc, cât și ceea ce cred că alți ofertanți știu.
Teoria licitației celor doi laureați Nobel, folosită de multe autorități
Robert Wilson, născut în 1948 în Detroit (SUA) și profesor la Universitatea Stanford, a dezvoltat teoria licitațiilor de obiecte cu valoare comună – o valoare care, mai întâi, este incertă, dar, în cele din urmă, este aceeași pentru toată lumea. Exemplele includ valoarea viitoare a frecvențelor radio sau volumul de minerale într-o anumită zonă. Wilson a arătat de ce ofertanții raționali tind să plaseze oferte sub cea mai bună estimare a valorii comune: sunt îngrijorați de „blestemul câștigătorului”, și anume să plătească prea mult și să piardă.
Paul Milgrom, născut în 1937 în Geneva (SUA) și profesor emerit la Universitatea Stanford, a formulat o teorie mai generală a licitațiilor care nu numai că permite valori comune, ci și valori private care variază de la ofertant la ofertant. El a analizat strategiile de licitare într-un număr de formate de licitație bine-cunoscute, demonstrând că un format va oferi vânzătorului venituri mai mari așteptate atunci când ofertanții află, în timpul licitației, mai multe despre valorile estimate ale celuilalt.
În 1994, autoritățile din SUA au folosit pentru prima dată unul dintre formatele lor de licitație pentru a vinde frecvențe radio operatorilor de telecomunicații. De atunci, multe alte țări au urmat exemplul.
„Laureații în Științe Economice din acest an au început cu teoria fundamentală și, ulterior, și-au folosit rezultatele în aplicații practice, care s-au răspândit la nivel mondial. Descoperirile lor sunt un mare beneficiu pentru societate”, a afirmat Peter Fredriksson, președintele Comitetului pentru Premii Nobel.
Anul trecut, Nobelul pentru Economie a fost decernat lui Abhijit Banerjee, Esther Duflo şi Michael Kremer, pentru „abordarea lor experimentală în reducerea sărăciei globale”.
Academia Regală de Ştiinţe a decis să acorde Premiul Nobel în Ştiinţe Economice din 2018 lui William D. Nordhaus, „pentru integrarea schimbării climatice în analiza macroeconomică pe termen lung”, şi lui Paul M. Romer, „pentru integrarea inovaţiile tehnologice în analiza macroeconomică pe termen lung”.
Premiul Nobel în Ştiinţe Economice, instituit în 1968
Premiul pentru Ştiinţe Economice nu este unul dintre premiile Nobel fondate în 1901 prin testamentul lui Alfred Nobel, dar este asimilat cu ele. A fost creat în 1968 de către Banca Centrală Suedeză, în memoria lui Alfred Nobel, la cea de-a 300 a aniversare a băncii.
Prescurtată, impropriu, ca Premiul Nobel pentru Economie, distincția este acordată anual pentru contribuţii excepţionale în domeniul ştiinţelor economice şi este considerată drept unul dintre cele mai prestigioase premii în acest domeniu.
Precum laureaţii premiilor pentru fiziologie sau medicină, fizică şi chimie, câștigătorii Premiului Nobel în Ştiinţe Economice sunt selectaţi după aceleaşi criterii, de un comitet al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.
Instituit în 1968, Premiul Nobel pentru Economie fost acordat pentru prima oară în 1969 economiştilor Jan Tinbergen şi Ragnar Frisch, pentru „descoperirea şi utilizarea modelelor dinamice în analiza proceselor economice”.
Cine sunt câștigătorii primiilor Nobel în 2020
Premiului Nobel în Ştiinţe Economice încheie sezonul prestigioaselor distincții din 2020 care au început cu anunțarea laureaților pentru Medicină, Harvey J. Alter, Michael Houghton și Charles M. Rice, pentru „pentru descoperirea virusului Hepatitei C”.
Descoperirea „secretelor întunecate ale găurilor negre și Căii Lactee” a adus Nobelul pentru Fizică din acest an lui Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez. În timp ce, medaliile Nobel pentru Chimie ajung în acest an la cercetătoarele Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna, pentru dezvoltarea metodei revoluționare CRISPR/Cas9 de editare a genomului uman.
În 2020, premiul Nobel pentru Literatură este acordat poetei americane Louise Glück, iar cel pentru Pace către Programul Alimentar Mondial (PAM).
Premiile din acest an sunt în valoarea de 10 milioane de coroane suedeze (951.451 euro) pentru fiecare domeniu. Prestigioasa ceremonie din 10 decembrie, ziua morții inventatorului, antreprenorului și filantropului Alfred Nobel, de acordarea a medaliilor Nobel și cecurilor nu va avea loc din cauza pandemiei de coronavirus, urmând să fie organizate mai multe ceremonii online.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Programul Alimentar Mondial primește Premiul Nobel pentru Pace 2020
Poeta Louise Glück este câștigătoarea premiului Nobel pentru Literatură 2020
Laureatele Nobelului pentru Chimie 2020 sunt Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna
Laureații Nobelului pentru Fizică 2020 sunt Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez