Problema majoră pe care o au jumătate dintre preșcolarii din mediul rural
Jumătate dintre preşcolarii din mediul rural au dificultăţi majore privind capacitatea de ascultare, atenție, urmarea instrucțiunilor, abilitatea de lucru în grup/echipă, cooperare și inițiativă, arată un studiu al World Vision România.
Studiul a identificat factorii de risc și punctele vulnerabile în care e nevoie de intervenție urgentă pentru a preveni și chiar elimina abandonul școlar.
Astfel, în ceea ce privește preșcolarii, 48 % dintre copii prezintă probleme serioase privind capacitatea de ascultare, urmarea intrucțiunilor, abilitatea de lucru în grup/ echipă, cooperare, inițiativă.
De asemenea, 46,7% dintre copiii evaluați prezintă deficit în recunoașterea emoțiilor proprii și ale celorlalți, precum și un deficit în achiziția regulilor de exprimare emoționalã, reglare emoțională și comportamentală, emoționalitate pozitivă.
Studiul mai arată că la nivelul competențelor cognitive – capacitatea de a se focalize pe o sarcină, atenție, performanță la probele de memorie, abilități de comunicare, 61% dintre copii au nevoie de sprijin în vederea dobândirii abilităților specifice vârstei.
Cercetarea World Vision legată de evaluarea elevilor din ciclul primar relevă că 22,4% dintre ei au un nivel scăzut de adaptabilitate la schimbările care apar în rutina personal sau la solicitările date de profesor, au dificultăți în a trece de la efectuarea unei sarcini la efectuarea alteia, precum și la capacitatea de a împărți lucruri cu ceilalți copii.
Unii copii au dificultăți serioase în domeniul abilităților sociale
Totodată, 10,3% manifestă dificultăți serioase în domeniul abilităților sociale – relaționarea cu ceilalți, abilitatea de a-i complimenta și a-I încuraja pe ceilalți, de a le oferi ajutorul sau de a comunica politicos, în timp ce 51% prezintă un nivel mediu de dezvoltare al acestor competențe.
”33,3% dintre elevi au problem serioase la nivelul de dezvoltare a abilităților de învățare, de organizare și implicare în procesul de educație, le lipsește motivația și dorința de performanță școlară. Peste 35% dintre elevii chestionați prezintă probleme de ordin afectiv – copilul se simte fără valoare, ineficient, nu consider că părerile lui sunt importante”, se mai arată în studiu.
Legat de evaluarea elevilor de ciclu gimnazial, 51,5% dintre aceștia întâmpină problem serioase în ceea ce privește capacitatea de a se adapta la sarcinile din mediul școlar, 18,2% prezintă abilități sociale slab dezvoltate, în sensul că nu relaționează sau relaționează greu cu colegii, prietenii și nu au deprinderea de a oferi ajutor sau de a vorbi politicos.
18,9% dintre elevi au probleme severe în ceea ce privește abilitatea de învățare şi 25,8% se află la risc, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre elevii de gimnaziu au nevoie de sprijin suplimentar pentru a face faţă sarcinilor școlare.
Probleme afective la elevii de gimnaziu
Studiul mai arată că peste 30% dintre elevii de gimnaziu au probleme afective, nu se simt valorizați, nu își exprimă emoțiile pozitive.
„Cercetarea scoate în evidență carențe majore cu privire la dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor din grupurile țintă. Profilul lor socio- emoțional și cognitive constituie un semnal de alarmă pentru toți actorii responsabili de elaboararea politicilor privind reforma educației timpurii, dar și pentru cei direct implicați în echiparea socio- emoțională și cognitivă a copiilor pentru a face față cu success solicitărilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial și implicit pentru a preveni anafalbetismul funcțional și abandonul școlar” , a declarat Romana Chioreanu, managerul proiectului ”Școala pentru toți” al Fundației World Vision citată de Mediafax.
Concluziile cercetării arată nevoia de intervenție imediată în condițiile în care, în 2019, rata de părăsire timpurie a școlii în România a fost de 15,3% în 2019, cu 5 procente mai ridicată decât media din UE, de 10,3%.
În plus, rata abandonului școlar atinge vârfuri mult mai înalte în mediul rural, ajungând la 25,4%, conform Eurostat.
Cercetarea s-a efectuat pe un grup țintă de 360 de copii preșcolari și școlari din 5 comunități rurale în care se desfășoară proiectul ”Școala pentru toți”.