Circul Metropolitan București deschide, vineri, seria spectacolelor care vor fi jucate în aer liber, pe tot parcursul verii, în zona amenajată pentru public lângă sălile de spectacole din Aleea Circului nr. 15, anunță Primăria Capitalei.
„Vineri, 3 iulie 2020, de la ora 18.00, Circul Metropolitan București deschide seria spectacolelor care vor fi jucate în aer liber, pe tot parcursul verii, în zona special amenajată pentru public în vecinătatea sălii de spectacole din Aleea Circului nr. 15. Timp de aproximativ 70 de minute, iubitorii Artei Circului, mari și mici, sunt invitați să admire evoluția vedetelor arenei – acrobați recunoscuți în toată lumea, maeștri ai călăriei, jongleri talentați și comici irezistibili”, a anunțat Primăria Capitalei.
Circul Metropolitan București va prezenta toată vara, în arena exterioară, „spectacole pline de vervă și imaginație, care vor încânta, emoționa și bucura, în mod garantat, publicul nostru fidel”.
„Artiștii Circului Metropolitan vă așteaptă să îi regăsiți mai proaspeți și mai antrenați ca niciodată, dornici să vă molipsească cu energia lor”, arată sursa citată.
Unul dintre pionierii circului românesc modern a fost Theodor Sidoli, un italian stabilit pe plaiurile noastre, care își creează o adevărată faimă, mai ales prin numerele de călărie. În 1874, pe locul actualei Berării Gambrinus, Sidoli deschide primul circ autohton profesionist sub denumirea Circul Sidoli.
De la primele sale exprimări și până în zilele noastre, circul a cunoscut atât ani de glorie, cât și ani foarte grei, în special în perioada celor două războaie mondiale.
Anul 1954 reprezintă un moment extrem de important în evoluţia circului din România – înfiinţarea Circului de Stat. Situat iniţial pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, în scurt timp, localul a devenit necorespunzător exigenţelor publicului.
Se impunea construirea unui nou edificiu. Pe locul unor foste fabrici de cărămidă și depozite de lemn, își înaltă astăzi cupola Circul de Stat, pe Aleea Circului din sectorul 2 al capitalei.
Actualul sediu, construit în anii comunismului (1960-1961), creaţie a arhitecţilor Nicolae Porumbescu, Nicolae Pruncu și Constantin Rulea, a fost declarat monument istoric în anul 2010.