Deși Internetul era deja aglomerat cu informație și înainte, în această perioadă am depins de conexiunea online mai mult ca oricând așa că și cantitatea de conținut parcă a explodat. Iar mintea noastră a fost mai provocată ca oricând să îi facă față. Nu ar fi de mirare dacă deja ați simțit uneori nevoia de o pauză.
Creierul nostru este un aparat deosebit de complex, într-atât încât cunoaștem puține lucruri cu adevărat despre el și despre cum funcționează. Printre lucrurile pe care le știm este faptul că are obiectivul de a conserva energie și pentru asta își dezvoltă anumite mecanisme interne, algoritmi și scurtături pentru a ne ajuta să ne descurcăm în lume.
Acești algoritmi și scurtături pot duce, însă, la erori de gândire (en. „cognitive biases”). Ele nu apar pentru că suntem proști, needucați sau rău intenționați ci pur și simplu pentru că așa este creierul nostru construit. Ce putem face este să fim conștienți că ele există și să ne păstrăm puțin sceptici legat de propriile noastre gânduri și păreri.
De exemplu, o eroare de gândire comună este aceea a „punctului orb” (en. „blind spot bias”). Ea se referă la tendința de a ne vedea pe noi înșine ca fiind mai obiectivi decât restul oamenilor. Este tendința de a observa cu mai multă ușurință erori de gândire sau de judecată ale altora, decât pe ale noastre sau de a subestima cât de mult suntem influențați de informația din jur.
Am testat această eroare de gândire invitând puțin peste 100 de persoane să răspundă la două întrebări:
Deși studiul nostru nu este unul riguros, rezultatele confirmă cercetările și ilustrează existența acestei erori de gândire. Chiar și atunci când oamenii admit că mass-media îi influențează, tot sunt de părere că ceilalți sunt influențați mai mult decât ei.
O altă eroare de gândire frecventă este „eroarea de confirmare”. Tendința naturală a minții noastre este de a căuta, interpreta, favoriza și de a ne reaminti informații într-un mod care confirmă sau întărește credințele sau ipotezele personale anterioare. Efectul este mai puternic în favoarea rezultatelor dorite, pentru problemele încărcate emoțional și pentru convingerile profund înrădăcinate. De aceea, de exemplu, persoanele care erau deja de părere că virusul Covid-19 este un pericol interpretau statisticile cu îngrijorare, uitându-se la ritmul de creștere al cazurilor sau raportul între îmbolnăviri și decese, în timp ce persoanele care nu credeau în pericolul virusului interpretau aceleași statistici foarte diferit – comparând cifre absolute din totalul populației sau cu victimele gripei sezoniere.
Pentru a nu cădea în capcanele propriei noastre minți și pentru a reuși să purtăm un dialog constructiv cu cei din jur ajută să ne „verificăm” din când în când creierul de erori: să ne informăm din mai multe surse, și cele care ne plac și cele care nu, să fim deschiși să empatizăm cu mai multe puncte de vedere pentru a le putea măcar înțelege și să fim mai toleranți cu noi și ceilalți. Și din când în când să îl lăsăm să se odihnească.
Articol scris de Corina Anghel, specialist în resurse umane și lector la Fundația Calea Victoriei.