Accidentul nuclear de la Fukushima a lăsat în urmă o semnătură distinctivă în zăpada și gheața din emisfera nordică. Descoperirea a fost explicată într-un nou studiu publicat în Environmental Research Letters.
Declanșat de cutremurul Tōhoku și de un tsunami pe coasta Japoniei la data de 11 martie 2011, dezastrul nuclear de la Fukushima a rezultat în scurgerea de material radioactiv în atmosferă, ocean și pământ, timp de o lună.
Feiteng Wang de la stația glaciologică Tian Shan din Lanzhou, China, și colegii săi au colectat mostre de zăpadă din 2011 și 2018 de la mai mulți ghețari din nord-vestul Chinei. Cercetătorii au acoperit o distanță de peste 2.000 de kilometri pentru a extrage mostrele.
Oamenii de știință se așteptau ca semnătura dezastrului de la Fukushima să dispară până în 2018, însă, spre surprinderea lor, procesul de îngheţ-dezgheţ a făcut ca semnătura să fie și mai concentrată, astfel că a fost creat un strat rezistent și de lungă durată în gheață.
Multe alte straturi din ultimii 50 de ani, precum și de la dezastrul nuclear de la Cernobîl, s-au topit în timpul ultimelor evenimente de încălzire globală. Așadar, oamenilor le de știință le este mai dificil să dateze straturile superioare ale ghețarilor, scrie The Guardian.
„Astfel de straturi sunt cruciale și esențiale pentru povestea ghețarilor. Stratul Fukushima va fi extrem de folositor pentru datarea gheții peste unul sau două decenii atunci când zăpada se va transforma în gheață”, a spus Jing Ming, unul dintre cercetătorii care au participat la studiu.
Cernobîl şi Fukushima. Care dintre ele a fost cel mai mare dezastru nuclear?
În trei ani, centrala de la Fukushima nu va mai avea spaţiu pentru a stoca apa contaminată
Guvernul japonez ia în considerare deversarea apei contaminate de la centrala Fukushima în ocean