Cum „reînvaţă” un astronaut să meargă pe Pământ după aproape 200 de zile pe Staţia Spaţială Internațională

Astronautul Andrew J. Feustel a fost nevoit să „reînvețe” să meargă pe Pământ după 197 de zile pe Staţia Spaţială Internaţională și a prezentat secvenţe din procesul de reînvăţare a gravitaţiei. 

Astronautul Andrew J. Feustel a arătat, la întoarcerea pe Pământ, cum arată procesul de reînvăţare a gravitaţiei. Videoclipul său încă mai face sute de mii de vizualizări la doi ani de la publicarea pe Twitter.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Americanul a stat şase luni pe Staţia Spaţială Internaţională.

La capătul misiunii sale, Feustel a dezvăluit cât de dur şi de îndelungat este procesul de reobişnuire cu mersul pe Pământ.

Simplul exerciţiu de a merge cu ochii închişi devine o experienţă care pare aproape imposibilă după cum se vede în imaginile filmate în 2018, potrivit Mediafax.

De câte ori vine vorba despre un echipaj uman care petrece mult timp în spaţiu, imaginile lui Feustel revin în atenţia publicului, cea mai recentă distribuire a secvenţelor adunând luna aceasta aproape un milion de aprecieri.

Ce probleme pot avea astronauții care se întorc din spațiu

Evoluat timp de milioane de ani pe o planetă ca Terra, cu toate sistemele corpului adaptate la condiţiile de gravitaţie de pe Pământ, „omul spaţial” s-a dovedit vulnerabil la lipsa acestui factor esenţial al existenţei sale – gravitaţia terestră.

Cele mai dure efecte ale microgravitaţiei se resimt la nivelul aparatului locomotor: muşchii de atrofiază, iar oasele se fragilizează, din cauza reducerii densităţii ţesutului osos – osteopenie – cu peste 1% pentru fiecare lună petrecută în condiţii de gravitaţie aproape zero. Pierderea calciului din oase este însoţită de creşterea concentraţiei ionilor de calciu în serul sangvin.

Alte efecte semnificative ale petrecerii unui timp îndelungat în condiţii de microgravitaţie sunt tulburările de echilibru, încetinirea funcţionării sistemului cardiovascular, scăderea producţiei de eritrocite (globule roşii), o slăbire a sistemului imunitar.