Priveliștea Pământului din spațiu are un efect psihologic major. Cum te schimbă „efectul vederii de ansamblu”
Mulți oameni care vizitează spațiul cosmic și observă Pământul de pe orbită sau de pe suprafața Lunii descriu o schimbare majoră de percepție. Acest fenomen a fost denumit „efectul vederii de ansamblu” de Frank White, în 1987.
În timpul unui interviu de pe Stația Spațială Internațională, acolo unde au ajuns recent astronauții Bob Behnken și Doug Hurley, Behnken a descris ce simte atunci când privește Terra.
„Efectul vederii de ansamblu este ceea ce astronauții simt de obicei atunci când realizează primul zbor spațial și se uita la Pământ. Vezi că este o singură planetă care își împarte atmosfera. Este locul nostru comun din univers. Așa că, eu cred că această perspectivă ne face să ne dăm seama că trecem prin toate provocările împreună”, a spus astronautul.
Priveliștea Pământului din spațiu are un efect psihologic major
Frank White nu a fost niciodată în spațiu și a declarat că acest lucru nu este necesar pentru a trece prin „efectul vederii de ansamblu”.
„Procesele mintale și perspectivele asupra vieții nu pot fi separate de locul în care te afli fizic. Vederea noastră de ansamblu depinde de locul din univers din care privim lumea”, a afirmat White.
„Este în continuu satisfăcător. Nu vezi niciodată același lucru în timp ce te afli pe orbită. Vezi un loc nou în fiecare zi. Timpul zilei este diferit, norii sunt diferiți. Tiparele norilor au culori diferite. Oceanele sunt diferite, praful din deșert este diferit. Nimic nu se repetă”, a explicat Joseph P. Allen, fost astronaut NASA care a zburat de două ori în spațiu.
Însă, „efectul vederii de ansamblu” este și un factor de succes major al misiunilor departe de Terra.
Potrivit unui studiu din 2016, o echipă de psihologi, psihiatri și medici au explicat că provocările psihologice prin care trec astronauții (precum izolarea sau conflictele cu echipa) primesc mai multă atenție decât posibilele beneficii ale misiunilor de acest fel.
„Efectul vederii de ansamblu ar putea fi unul dintre cele mai semnificative aspecte ale zborului spațial și ar putea fi un factor de protecție important față de riscurile psihologice ale misiunilor spațiale”, au scris autorii studiului.
Cum te poate schimba „efectul vederii de ansamblu”
În mod special, cercetătorii susțin că senzația frecventă și puternică de admirație asociată cu „efectul vederii de ansamblu” ar putea ajuta echipele de astronauți să colaboreze mai bine. „Experiențele de admirație sau uimire sunt strâns legate de o stare bună de spirit, precum și altruism sau comportamente prosociale”, au mai explicat cercetătorii.
„Emoțiile pozitive îmbunătățesc sănătatea cardiovasculară și duc la o colaborare mai bună în grupuri. Astfel de emoții cresc și creativitatea”, au adăugat autorii studiului, potrivit Science Alert.
Totuși, probabil că sentimentul a fost cel mai bine descris de astronautul Boris Volynov în 1999.
„În timpul zborului spațial, mintea fiecărui astronaut este transformată. După ce vezi Soarele, stelele și planeta noastră, devii mai plin de viață și mai sensibil. Începe să te uiți la toate ființele cu mai multă emoție și devii mai bun și mai răbdător cu oamenii de jurul tău”, a declarat Volynov în cartea lui Matthew Fox.
Vă mai recomandăm să citiți și:
NASA a descoperit o planetă asemănătoare cu Pământul ce ar putea să susţină viaţa
Avionul spaţial militar secret X-37B pleacă într-o nouă misiune misterioasă