Ne pierdem pădurile bătrâne. Cercetătorii au analizat ultimii 100 de ani de intervenție umană asupra copacilor lumii

Criza climatică și tăierea în masă a copacilor au făcut ca pădurile lumii să fie în mod semnificativ mai scunde și mai tinere per ansamblu, arată o nouă analiză.

Tendința este așteptată să continue. Oamenii de știință spun că va fi însoțită de consecințe îngrijorătoare pentru abilitatea pădurilor să mai depoziteze carbon și să medieze urgența climatică. De asemenea, cercetătorii sunt îngrijorați și pentru viața sălbatică care depinde de pădurile antice luxuriante.

Analiza a fost făcută asupra 150 de studii anterioare și a arătat că rata mortalității a copacilor a crescut. Rata s-a dublat în America de Nord și a crescut considerabil în pădurea Amazoniană, spre exemplu. Impactul distrugerii pădurilor a tăiat cu o treime aria de copaci bătrâni din 1900 până acum, spun cercetătorii.

Pierdem pădurile bătrâne, iar copacii devin tot mai scunzi și tineri

Mai mult, creșterea temperaturilor cauzate de încălzirea globală a tăiat din capacitatea de creștere a copacilor și a crescut rata mortalității acestora. Aceste efecte au rezultat din cauza limitării fotosintezei și a stresului cauzat. De asemenea, temperaturile ridicate, seceta, furtunile puternice, paraziții și bolile afectează mai mult copacii mai bătrâni. Toate aceste pericole sunt în creștere.

„Studiul nostru a revizuit dovezile privind modul în care criza climatică accelerează mortalitatea copacilor, astfel cauzând pădurile lumii să fie mai mărunte și mai tinere”, a declarant Tom Pugh, cercetător de la Universitatea din Birmingham.

„Au devenit tot mai mici și mai tinere în ultimul secol, în principal din cauza oamenilor și a perturbărilor precum incendiile de vegetație, secete și invazii ale insectelor. Aceste aspecte continuă să crească în severitate și frecvență”, a mai explicat Pugh.

Ultimii 100 de ani de intervenție umană, analizați de cercetători

„În ultimii 100 de ani am pierdut multe păduri bătrâne. Au fost înlocuite pe de-o parte de păduri tinere, iar pe de altă parte de suprafețe fără păduri. Acest lucru are consecințe asupra biodiversității, silviculturii și asupra atenuării schimbărilor climatice”, a transmis Nate McDowell, cel care a coordonat studiul.

Creșterea nivelurilor de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă ar putea duce la creșterea copacilor. Însă cercetătorii spun că acest lucru s-a produs doar în cazul pădurilor tinere care beneficiază de nutrienți și apă în abundență.

Cu toate acestea, majoritatea pădurilor au astfel resurse limitate, ceea ce reduce drastic posibilele beneficii ale CO2 asupra copacilor, scrie The Guardian.

Pugh a mai precizat că marea majoritatea pădurilor din Marea Britanie și Europa erau exemple ale zonelor împădurite scunde și tinere. „Nu sunt de statura pe care multe dintre acele păduri ar fi avut-o înainte ca oamenii să schimbe fundamental peisajul prin recoltarea la intervale neregulate și plantarea de noi specii. În unele cazuri este vorba și de monoculturi”, a mai adăugat cercetătorul.

Cât de multe păduri bătrâne am pierdut până acum

„Pentru mult timp, oamenii de știință au anticipat că niveluri ridicate de CO2 și încălzirea vor duce la creșterea depozitului de carbon din păduri, iar astfel se va declanșa o criză climatică. Însă acest studiu contribuie la temerile că acești factori, alături de intervenția oamenilor, ar putea chiar să scadă cantitatea de carbon depozitată în aceste ecosisteme”, a declarat profesorul Tom Crowther, de la Universitatea ETH Zurich.

Totuși, Crowther adaugă că studiul este foarte important. Studiul „sugerează că, dacă protejăm pădurile pe care încă le mai avem și le permitem să ajungă la maturitate, există un potențial imens pentru ca acestea să obțină o cantitate suplimentară de carbon”.

Noile cercetători au fost publicate în jurnalul Science și includ analiza a datelor colectate prin satelit a schimbării în folosirea suprafețelor. Analiza estimează că tăierea copacilor de către oameni a tăiat suprafața totală de păduri cu 12% începând cu 1900.

Proporția de păduri bătrâne, copacii de peste 140 de ani, a scăzut de la 89% la 66% în acest interval de timp.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Schimbările climatice, o îngrijorare pentru majoritatea românilor

Un monument viking, vechi de peste 1200 de ani, conţine avertizări legate de o nouă criză climatică

De ce ard pădurile în Australia? Analiză New York Times: ”Un Cernobîl al crizei climatice”

Acordul climatic Paris, în pericol de a fi anulat din cauza crizei pandemiei