Folosind mici structuri similare creierului uman, crescute într-un laborator, cercetătorii au descoperit noi dovezi care susțin teoria că un virus obișnuit responsabil pentru leziuni herpetice ar putea fi cauza bolii Alzheimer.
Cercetătorii au reprogramat celulele umane ale pielii în neuroni și le-au crescut în structuri 3D. Apoi le-au infectat cu virusul herpes simplex HSV-1. Celulele au produs acumulări ale proteinelor beta-amiloide similare celor observate în creierul persoanelor care suferă de Alzheimer, a anunțat echipa de cercetători.
Celulele au imitat boala în multe alte feluri, arătând semne ale inflamației sporite și semnalelor eletrice reduse.
Descoperirea perpetuează teoria că expunerea la anumiți microbi ar putea activa Alzheimer. Ideea este susținută de alte studii care au găsit gene virale în creierul pacienților cu Alzheimer după deces. Totuși, având în vedere că infecțiile cu HSV1 sunt destul de comune, motivul pentru care virusul ar putea activa boala în anumite condiții rămâne un mister.
Noile cercetători sunt primele care arată în mod direct prin intermediul unui model în laborator faptul că virusul herpes simplex HSV-1 ar putea cauza Alzheimer. Țesutul uman similar creierului care a fost infectat cu virusul a devenit plin cu formațiuni beta-amiloide, semnul distinctiv al Alzheimer. De asemenea, țesutul a dezvoltat neuroinflamație și a devenit mai puțin eficient în realizarea semnalelor electrice. Toate acestea se întâmplă în cazul bolii Alzheimer, scrie ScienceMag.
„Studiul acesta este foarte important”, a spus Dev Devanand, director în psihiatrie geriatrica la Colegiul de Medici și Chirurgi al Universității Columbia, care nu a fost implicat în studiu. Descoperirile privind HSV-1 „susțin rolul virusurilor în cazul bolii Alzheimer”, a adăugat Devanand. Cercetătorul desfășoară momentan teste clinice pentru a afla dacă medicamentele antivirale ar putea trata boala.
În jur de 5,8 milioane de oameni din SUA, precum și 50 de milioane la nivel mondial, suferă de Alzheimer. Niciun medicament pentru această cumplită boală nu a mai fost aprobat din 2003, iar cele cinci care sunt disponibile pe piață nu ameliorează semnificativ boala.
Noile cercetări au fost publicate în Science Advances.
Persoanele care fac în jur de 9.000 de paşi pe zi prezintă un risc mai mic de Alzheimer
Copiii pacienţilor cu demenţă prezintă semnele bolii mult mai devreme decât părinţii lor