Ce se va întâmpla în România în starea de alertă

Legea cu măsurile care ar putea fi aplicate în starea de alertă a trecut miercuri de votul final din Parlament.

Iată principalele reguli care te pot afecta în mod direct:

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

• Starea de alertă este declarată la nivel local şi naţional şi poate fi prelungită, însă nu cu mai mult de 30 de zile. În aceste condiţii, starea de alertă nu poate dura mai mult de 60 de zile. Această chestiune nu figura în forma iniţială a proiectului Executivului.
• În timpul stării de alertă se poate suspenda activitatea restaurantelor, a hotelurilor, teraselor. În schimb, la terase pot fi servite băuturi şi mâncare dacă sunt respectate regulile de protecţie sanitară.

Românii care intră în ţară sunt scutiţi de autoizolare şi de carantină instituţionalizată dacă prezintă un certificat emis de medic care să spună că este negativ la Covid-19. Certificatul trebuie tradus în română şi trebuie eliberat înainte cu maxim 48 de ore. Pentru cei care vin din Republica Moldova, regula nu se aplică.

În continuare, suspecţii de Covid-19 poţi fi izolat sau carantinat.

Vom fi obligaţi să purtăm măşti de protecţie care să acopere nasul şi gura în toate gările, autogările, porturile, aeroporturi şi staţiile de metrou, precum şi în orice mijloc de transport în comun.

Magazinele din mall-uri rămân în continuare închise, însă există excepţii. Vor fi deschise magazinele din mall-uri cu suprafaţa de sub 15.000 de metri pătraţi. Magazinele individuale din mall-uri trebuie să aibă 500 de mp fiecare.

• Rămân deschise şi magazinele din mall-uri unde se vând electronice, electrocasnice, doar dacă vânzătorul poate livra produsele la domiciliu. Aceste magazine trebuie să aibă acces şi separat, prin exteriorul mall-ului.
• De asemenea, sunt deschise şi toate magazinele din mall-uri dacă asigură acces din stradă. Sunt deschise şi farmaciile, magazinele alimentare, curăţătoriile, serviciile de optică medicală.
• Cabinetele stomatologice şi centrele de îngrijire personală (saloanele de înfrumuseţare, frizerii etc.) sunt deschise în starea de alertă. Angajaţii trebuie să poarte obligatoriu măşti.

La intrarea în instituţii publice, se va măsura temperatura.

Şi în starea de alertă, angajatorul are dreptul, cu acordul angajaţilor, să îşi lase oamenii să muncească de acasă sau să modifice programul de lucru ori chiar atribuţiile.

Şefii instituţiilor publice care sunt în prima linie în combaterea Covid-19 (de exemplu, spitale, DSP), pot să întrerupă concediile de odihnă ale angajaţilor, concediile fără plată sau concediile de studiu.

Contractele colective de muncă sunt prelungite pe durata stării de alertă. Vor mai fi valabile încă 90 de zile după ce încetează starea de alertă. Poate fi, însă, pornită negocierea contractului, în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă.

Legea stabileşte şi ce fapte reprezintă contravenţie, precum şi amenzile pentru fiecare caz în parte. Amenzile variază de la 500 de lei la 15.000 de lei. Contravenţiile şi amenzile au fost introduse prin amendamente la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi au fost detaliate astfel încât să nu se repete situaţia cu amenzile din starea de urgenţă, declarate neconstituţionale pentru că erau prea generale.

• Guvernul poate găsi măsuri speciale de sprijin pentru angajatori şi angajaţi. De asemenea, angajaţii aflaţi în stare de vulnerabilitate trebuie protejaţi.
• În proiectul de lege se mai arată şi faptul că dacă lucrezi pe drepturi de autor şi ai rămas fără muncă din cauza epidemiei, Guvernul poate stabili măsuri speciale pentru tine.
• Angajaţii din domeniul energetic, spitale, televiziune publică, transport public sau salubrizare nu au voie să declanşeze proteste în starea de alertă.
• Pentru angajaţii români care vor munci în străinătate, Guvernul este obligat să găsească măsuri speciale de protecţie.

Sunt impuse restricţii şi măsuri în privinţa transportului aerian, naval şi terestru. Măsurile sunt stabilite de Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă. În privinţa transportului aerian, autorităţile pot impune restricţii privind igiena şi dezinfecţia suprafeţelor. Asta e valabil şi pentru trenuri.

• Cursurile din şcoli şi facultăţi sunt suspendate. Această suspendare poate fi impusă în timpul stării de alertă, dar poate depăşi starea de alertă. Cursurile vor continua în mediul online. Inspectoratele şcolare trebuie să asigure elevilor toate mijloacele pentru a putea participa la cursuri online.
• Examenele de Bacalaureat şi Capacitate vor fi derulate în condiţii speciale, în clase. Ministerul trebuie să asigure profesorilor şi elevilor măşti de protecţie.

Nu se fac angajări în instituţii publice, deoarece toate recrutările sunt suspendate în starea de alertă. Aici fac excepţie instituţiile din prima linie în lupta anti-Covid 19 (spitale, DSP, Poliţie etc.)

Activităţile sportive, turneele, antrenamentele, cantonamentele pot fi organizate, însă ministerele Tineretului şi Sănătăţii trebuie să stabilească regulile, într-un ordin comun.

Primăriile vor deschide parcurile şi terenurile de sport.

Activitatea muzeelor, bibliotecilor, librariilor şi cinematografelor, precum şi evenimentele culturale în aer liber şi festivalurilor publice şi private se pot desfăşura, însă tot după ce miniştrii de la Sănpătate şi de la Cultură stabilesc regulile într-un ordin.

Dacă bibliotecile, muzeele şi cinematografele nu respectă regulile de igienă, activitatea va fi oprită.