Viitorul fără chip. Ce probleme pot apărea după ce măştile devin normă

„Principala problemă este volumul uriaş de oameni care îşi acoperă brusc feţele”, a declarat Francis Dodsworth, lector principal în criminologie la Universitatea Kingston, lângă Londra. „Această situaţie ar putea crea oportunităţi pentru persoanele care doresc să-şi acopere faţa din motive incorecte. Ei vor putea acum să facă acest lucru fără să trezească suspiciuni”.

Un incident a avut loc în Spania, unde ministerul de interne a anunţat luna trecută că a arestat un terorist ISIS care se ascundea în oraşul Almeria, de când fugise din Siria. Instituţia a spus că acesta şi-a adaptat comportamentul din cauza pandemiei, care abia începea, şi că a purtat „întotdeauna cu o mască pentru a evita să fie detectat”.

Experţii au spus că purtarea măştilor în masă ar putea complica şi investigarea infracţiunilor, pentru că recunoaşterea facială devine o parte din ce în ce mai importantă în urmărirea infractorilor.

În timp ce fiinţele umane sunt foarte bune în recunoaşterea feţelor cunoscute şi algoritmii de recunoaştere facială s-au îmbunătăţit la identificarea tiparelor, măştile creează noi bătăi de cap.

„Mulţi martori iscă de ja probleme”, a spus Dodsworth. „Când un grup de oameni este martor la aceeaşi crimă, o persoană va vedea pe cineva cu mustaţă şi pălărie, în timp ce o alta va vedea pe cineva cu barbă şi ochelari de soare”.

Filmările camerelor de supraveghere sunt uneori singura dovadă dintr-o anchetă, a declarat Eilidh Noyes, lector în psihologie cognitivă la Universitatea Huddersfield din nordul Angliei. „Momentan nu ştim exact cum vor afecta măştile faciale precizia identificării feţei umane sau a algoritmului”, a spus ea.

Oamenii ar putea fi identificaţi chiar prin măşti

O firmă chineză a susţinut deja că a dezvoltat un software care poate identifica oamenii, chiar dacă poartă măşti. Cu toate acestea, experţii încă consideră că este încă mult până la folosirea acestuia.

Aceperirea feţelor creează şi alte probleme în aplicarea legii, în special atunci când vine vorba despre stabilirea unui comportament suspect.

Anul trecut, în Hong Kong şi Franţa au au fost adoprate legi care au făcut ilegală acoperirea feţei în timpul unui protest. Acum, poliţia va trebui să privescă altfel motivaţiile oamenilor de a-şi acoperi feţele, a spus Dodsworth.

Dintre toate măsurile de prevenire a Covid, acoperirea în masă a feţelor este printre cele mai dramatice.

Măştile nu sunt obligatorii în majoritatea ţărilor occidentale, pe fondul temerilor cu privire la problemele legate de drepturile omului şi confidenţialitate. „Oamenilor li se cere să fie pe cont propriu şi li se sugerează că ar trebui să poarte măşti. În mod normal, dacă mergi pe cont propriu şi ai văzut pe cineva cu o mască, s-ar putea să îl eviti. Dar acum este mai puţin clar când şi dacă ar trebui să vă fie frică”, a spus Dodsworth, potrivit Mediafax.

Faptul că purtatul măştii poate fi exploatat de infractori ar putea pune sub presiune cetăţenii care respectă legea. Indiferent dacă cineva doreşte să facă rău sau nu, faptul că nu i se poate vedea chipul ascunde indicii emoţionale cruciale pe care oamenii se bazează pentru supravieţuire. „Când vezi un chip, faci două lucruri simultan. Încerci să-l recunoşti şi încerci să îi citeşti emoţiile”, a spus Noyes.

„Recunoaşterea emoţiei este importantă dintr-o perspectivă evolutivă, deoarece ne ajută să măsurăm ameninţările şi poate facilita, de asemenea, interacţiuni sociale pozitive. Acest lucru este valabil atât pentru persoanele pe care le cunoaştem, cât şi pentru cele pe care nu le-am întâlnit niciodată”.

Interacţiunea socială, afectată

Purtarea măştii va afecta inevitabil modul în care oamenii interacţionează şi ar putea duce la creşterea tensiunilor între membrii societăţii, cu implicaţii asupra securităţii personale.

„Din motive de supravieţuire, trebuie să ştiţi care sunt intenţiile cuiva atunci când îi întâlniţi. Nefiind capabil să faceţi asta cu uşurinţă, veţi deveni mai precaut şi defensiv, ceea ce, în unele cazuri, poate duce, din păcate, la confruntări violente”, a spus Ian H. Robertson, profesor de psihologie la Trinity College Dublin.

În mod clar, orice mişcare către o societate fără chip va fi o provocare uriaşă pentru naţiunile occidentale. Aşa cum spunea Dodsworth, „iniţial putem deveni extrem de neîncrezători unul faţă de celălalt”. „Nu ne este familiar din punct de vedere cultural şi s-ar putea să ne adaptăm evitându-ne unii pe alţii”.

Kate Gray, de la Universitatea Reading, care este specializată în procesarea emoţiilor, a spus că, probabil, oamenii se vor adapta rapid.

„Cred că ne vom obişnui destul de repede să luăm semne sociale şi emoţionale de la voce sau limbaj corporal”, a spus ea.