„Cel mai prestigios premiu pentru jurnalism din lume, Premiul Pulitzer a fost acordat echipei The Washington Post, din care face parte şi Monica Ulmanu, pentru o serie de articole despre încălzirea globală. Echipa din care face parte Monica Ulmanu a documentat numeroasele locuri în care temperatura a crescut deja cu 2 grade Celsius ca urmare a schimbărilor climatice, ajungând la un prag despre care specialiştii avertizează că ar putea fi catastrofal, dacă va fi atins la nivel global”, arată un comunicat al Universităţii Bucureşti.
Motivaţia juriului pentru premiul acordat subliniază că articolele realizate de echipa The Washington Post, din care face parte şi Monica Ulmanu, reprezintă „o serie extraordinară de materiale de presă care demonstrează, cu precizie ştiinţifică, efectele înfricoşătoare pe care le produc temperaturile extreme pe glob”.
Sursa citată arată că Monica Ulmanu a absolvit programul de Licenţă în Jurnalism şi de Master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Imediat după, Monica a primit o bursă Fulbright în Statele Unite ale Americii, unde s-a specializat în jurnalismul vizual. A lucrat în SUA şi în Marea Britanie în redacţii de mare prestigiu, precum Thompson Reuters, The New York Times, The Boston Globe şi The Guardian.
Pagina Monicăi Ulmanu de pe site-ul The Washington Post, cu link-uri către materialele semnate de ea (inclusiv materialele din seria despre încălzirea globală care au fost recompensate cu premiul Pulitzer) poate fi accesată aici: www.washingtonpost.com/people/monica-ulmanu.
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincţii pentru jurnalism din SUA, sunt decernate începând din 1917, când editorul Joseph Pulitzer le-a instituit prin testament. În mod normal, premiile sunt anunţate în faţa publicului în cadrul Universităţii Columbia din New York. Anul acesta însă, Dana Canedy, persoana care administrează evenimentul, a anunţat numele câştigătorilor din livingul personal, după ce deliberările celor 18 membri ai juriului au stabilit câştigătorii în cadrul unei „dezbateri virtuale şi digitale”.
Situaţia i-a amintit prezentatoarei de faptul că primele distincţii au fost acordate în 1917, cu un an înaintea izbucnirii epidemiei de gripă spaniolă. Juriul a susţinut deliberările prin întâlniri virtuale. „În această perioadă de nesiguranţă fără precedent lucrul pe care îl ştim cu certitudine este că jurnalismul nu se opreşte”, a arătat Canedy, potrivit Mediafax.
În 2020, au fost premiate 15 secţiuni jurnalistice şi şapte pentru categorii legate de carte, teatru şi muzică.
Pentru Breaking News a fost premiată o serie de relatări ale echipei de jurnalişti de la The (Lextington, Kentucky) Courier-Journal privind mai multe graţieri anunţate de guvernatorul Matt Bevin în ultimele sale zile de mandat. Pentru Investigaţie, premiul a ajuns la Brian M. Rosenthal, de la New York Times, pentru un reportaj privind problemele afacerilor cu taxiuri din New York.
Premii pentru diferite tipuri de relatări (explicative, locale, naţionale) au primit redacţiile de la The Washingon Post, Baltimore Sun şi echipe de jurnalişti de la ProPublica şi The Seattle Times. Pentru reportaj internaţional au fost premiaţi jurnaliştii New York Times pentru o serie de articole care au prezentat problemele grave ale preşedintiei lui Vladimir Putin în Rusia.
Reporterul Ben Taub, de la The New Yorker, a fost premiat pentru un articol care surprinde prietenia dintre un paznic şi un prizonier de la închisoarea Guantamo după ce acesta a fost închis abuziv timp de un deceniu. Pentru comentariu a fost premiată Nikole Hannah-Jones, de la New York Times, care a lansat proiectul 1619, legat de originea Americii din perspectiva africanilor aduşi ca sclavi.
Pentru critică a fost premiat Christopher Knight, de la Los Angeles Times, iar pentru editorial a fost remarcată seria de articole semnate de Jeffery Gerritt, de la Palestine (Texas) Herald-Press care a relatat cazurile unor deţinuţi dintr-o mică închisoare locală care şi-au pierdut vieţile aşteptând să fie judecaţi. Pentru caricatură a fost premiat Barry Blitt, de la The New Yorker, iar pentru fotografie breaking news distincţia a mers la Reuters şi modul în care au fost surprinse protestele din Hong Kong.
Pentru Reportaj foto, au fost premiaţi Channi Anand, Mukhtar Khan şi Dar Yasin de la Associated Press pentru seria de materiale legate de regiunea Kashmir din India în momentul în care zonei i-a fost revocată independenţa. Pentru relatare audio a fost premiat This American Life, în parteneriat cu Los Angeles Times şi Vice News pentru „The Out Crowd”, o analiză a impactului pe care îl are politica administraţiei Trump „Rămâneţi în Mexic”.
Pentru serviciu public a fost premiată activitatea celor de la Anchorage Daily News cu participarea ProPublica pentru o serie de relatări privind lipsa de protecţie din partea poliţiei în micile oraşe din Alaska.
Pentru teatru a fost premiat „A Strange Loop”, de Michael R. Jackson. Piesa a fost prezentată ca un musical metaficţional care urmăreşte procesul creativ al unui artist pe măsură ce transformă problemele de identitate, rasă şi sexualitate care l-au împins cândva până la marginea scenei culturale într-o meditaţie asupra spaimelor şi nesiguranţei umane în general.
Pentru istorie, premiul a fost acordat volumului „Sweet Taste of Liberty: A True Story of Slavery and Restitution in America”, de W. Caleb McDaniel.
„Sontag: Her Life and Work”, de Benjamin Moser, a fost premiat la secţiunea dedicată. „The Tradition”, de Jericho Brown, a fost premiat la poezie, iar pentru nonficţiune au fost premiate volumele „The End of the Myth: From the Frontier to the Border Wall in the Mind of America”, de Greg Grandin, şi „The Undying: Pain, Vulnerability, Mortality, Medicine, Art, Time, Dreams, Data, Exhaustion, Cancer, and Care”, de Anne Boyer.
Premiul pentru muzică a mers la „The Central Park Five”, de Anthony Davis. Pentru ficţiune a fost premiat romanul „The Nickel Boys”, de Colson Whitehead, care a mai câştigat această distincţie şi în 2017.
Menţiune specială postumă a fost acordată de consiliul Pulitzer pentru Ida B. Wells, la 89 de ani de la moartea personalităţii care a marcat începuturile jurnalismului de investigaţie şi ale mişcării pentru drepturi civile.