Pacienţii din România cu boli autoimune, sacrificaţi pentru COVID-10, hidroxiclorochina stă în depozite

Românii cu boli autoimune se confruntă în continuare cu lipsa hidroxiclorochinei din farmacii. Medicamentul, folosit şi în protocolul de tratament pentru COVID-19, există, teoretic, în depozite, însă pacienţii ajung greu la el, iar stocurile din depozitele Unifarm pot fi folosite doar pentru COVID-19.

„Donaţiile de medicamente primite de Ministerul Sănătăţii în contextul actual au fost oferite de către companiile farmaceutice pentru distribuire şi utilizare în unităţile medicale care asigură asistenţa medicală pacienţilor cu COVID-19, în conformitate cu protocolul de tratament al infecţiei cu virusul SARS Cov-2 din 26.03.2020. Conform contractelor de donaţie încheiate, medicamentele vor fi distribuite şi donate exclusiv pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19”, arată răspunsul Ministerului la solicitarea Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Autoimune din România de a distribui medicamentul în spitalele care au în evidenţă pacienţi cu boli autoimune.

• Canada autorizează testarea cipurilor cerebrale de la Neuralink
• Gigantul Google, somat să vândă browserul Chrome

Oamenii depind, însă, de hidroxiclorochina păstrată în depozite

Alexandrina Sălăgean este din Câmpia Turzii şi este îngrijorată pentru că tratamentul ei este pe cale de a se termina. Suferă de sindrom Sjogren şi vasculită iar în lipsa hidroxiclorochinei are febră, erupţii cutanate, dureri articulare sau stare de greaţă

„Nu mi se pare normal. Practic, cei cu boli autoimune suntem sacrificaţi. Sunt îngrijorată, dacă o să mi se reactiveze boala nu o să pot să mă duc la spital pentru că sunt închise secţiile, tratament nu avem”, a mărturist tânăra Alexandrina, pentru Mediafax.   

Soluţia pe care o au pacienţii este să meargă cu reţeta la farmacie, care să îi sune atunci când vin medicamentele.

În unele cazuri hidroxiclorochina ajunge în două zile, în altele în două săptămâni, termenul este variabil.

MEDIAFAX a sunat mai multe lanţuri de farmacii din Bucureşti, pentru a vedea când poate fi cumpărată hidroxiclorochina. Unele aveau pe stoc, altele nu aveau nici măcar o perspectivă de a primi.

„Veniţi cu reţeta, dar nu ştiu cât durează. Nu ştiu în cât timp. Scanăm reţeta şi când vine vă sun. Dar nu ştiu dacă durează o săptămână, două zile, o lună. Momentan nu am primit nimic”, a spus o farmacistă.

Medicul Cristian Băicuş, de la spitalul Colentina, are în evidenţă mai mulţi bolnavi care fac tratament cu hidroxiclorochină.

„Nu ştiu cum au reuşit să facă pacienţii mei, unii dintre ei fac rost, nu toţi. Probabil cum se făcea rost şi pe vremea lui Ceauşescu de carne. Majoritatea au reuşit câte zece tablete, câte 30. M-au întrebat dacă au cu ce să înlocuiască, le-am zis că nu au cu ce. Apar din ce în ce mai multe studii care arată că nu au niciun efect în infecţia cu SARS Cov-2. Bănuiesc că o să se regleze, că o să dea din ce în ce mai puţin pentru asta şi o să fie chiar o abundenţă”, a spus medicul.

În timp ce compania care pune pe piaţă hidroxiclorochina în România şi care a şi donat medicamentele pentru tratamentul COVID-19 transmite că vor fi asigurate stocurile pentru cei cu boli autoimune, ele ajung greu la pacienţi.

Aceştia speră că problemele vor dispărea atunci când hidroxiclorochina va fi produsă în România.

Autorităţile medicale din Canada au avertizat împotriva utilizării medicamentelor antimalarice clorochină şi hidroxiclorochină pentru tratarea pacienţilor COVID-19 sau prevenirea reinfectării acestora. „Efectele asupra ritmului cardiac pot fi fatale, în cele mai grave cazuri”, au transmis acestea.  

Avertismentul vine după altele similare lansate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) şi Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA cu privire la aceste medicamente promovate de către preşedintele american Donald Trump. Vezi aici mai multe detalii!