Starea pacienţilor COVID-19 pare să se agraveze după intubare. Cum se schimbă tot ce ştiau medicii

Din Statele Unite şi până în Italia cea mai mare dilemă pe care o au medicii este legată de stabilirea momentului optim în care să intubeze pacienţii gravi cu noul COVID-19. Dacă la începutul epidemiei pacienţii care nu puteau respira erau trataţi după protocolul aplicat sindromului de detresă respiratorie şi erau intubaţi devreme, acum acest lucru este întârziat de medici cât de mult posibil. Ei au realizat că manifestările date de COVID-19 nu sunt la fel cu cele date de tulburările respiratorii obişnuite şi că plămânii nu sunt deterioraţi în acelaşi mod, ar fi mai puţin rigizi în cazul infecţiei cu SARS-Cov-2.

Mulţi doctori spun că nu se mai pot baza pe protocolul obişnuit atunci când vine vorba să intubeze pacienţii cu COVID-19 aflaţi în stare gravă.

• SPECIAL. Selly, TOTUL despre Buzz House, relația cu Smără și cel mai frumos cadou
• RAVEN, robotul-pasăre care zboară, face salturi și merge pe sol

Ei au descoperit că starea pacienţilor se deteriorează rapid după intubaţie, lucru care a dus în multe spitale la întârzierea folosirii aparatelor de ventilaţie, potrivit Mediafax.

În Marea Britanie şi New York 80% dintre pacienţii intubaţi au murit.

În loc să intubeze rapid medicii folosesc acum niveluri mai mici de suport de oxigen: canule nazale (tuburi mici în nări), măşti convenţionale sau mai sofisticate, oxigenare cu flux ridicat sau chiar plasează pacientul culcat pe burta pozitie care ajută plămânii. Se întâmplă deja la New York, unde au murit peste 10.000 de oameni.

Şi dacă pacienţii ajung să aibă nevoie de un aparat de ventilaţie, acesta este reglat diferit pentru a furniza aer cu mai puţină presiune.

Prima voce care a cerut cu disperare schimbarea protocoalelor cunoscute este medicul Cameron Sidell din New York.

„Pacienţii COVID pozitivi au nevoie de oxigen, nu de presiune, au nevoie de ventilatoare, dar trebuie programate diferit! Protocolul în toate spitalele din ţara asta trebuie schimbat! Duceţi mesajul mai departe”, spune Dr. Cameron Kyle Sidell, medic ATI la Centrul Medical Maimonides din New York.

„Această boală contestă tot ceea ce ştiam în urmă cu şase săptămâni. Azi nu ne grăbim să intubăm, intubaţia a devenit ultima soluţie, şi protocolul, odată ce i-am intubat se schimbă radical”, explică dr. David Farcy, preşedintele Academiei Americane de Medicină de Urgenţă.

Şi medicii din România sunt precauţi la intubare

Intubaţia este o procedură invazivă, riscantă, pe care o iau în calcul atunci când celelalte măsuri de terapie intensivă respiratorie au eşuat şi când se pune problema salvării vieţii pacientului.

„Plasarea unui tub la nivelul traheei modifică tot ceea ce înseamnă fiziologia normală a aparatului şi a tractului respirator, pe de altă parte creşte riscul de infectare pentru că secreţiile pulmonare nu mai pot fi eliminate aşa cum ar trebui, mai ales că discutăm de pacienţi ce sunt plasaţi în comă. Trebuie să avem foarte mare prudenţă la parametri pe care îi setăm la ventilator, la volumele respiratorii, la presiunile respiratoriii (…). Trebuie să avem în vedere punerea pacienţilor în prone pozition, în poziţia pe burtă, pentru că în acest fel putem să eficientizăm şi să fructificăm zona exterioară a plămânului unde există o densitate mai mare de alveole”, spune dr. Radu Ţincu, medic primar ATI Toxicologie la Spitalul Floreasca.

Medicii care tratează pacienţii cu COVID-19 încă nu au aflat în totalitate cum acţionează virusul la nivelul plămânilor. Cu siguranţă în viitorul apropiat protocoalele după care aceşti pacienţi sunt intubaţi şi ventilaţi vor fi adaptate special pentru ei.