Oamenii de ştiinţă de la Universitatea California San Diego (UCSD) şi Centrul Moore pentru Studierea Cancerului au desfăşurat un studiu asupra genomului leucemiei mieloide, o formă de cancer care se dovedeşte greu de tratat şi care prezintă o rată semnificativă de recidivă, cu ajutorul CRISPR pentru a identifica acele gene care asigură dezvoltarea acestui tip de cancer, notează Medicalxpress.
„Am folosit tehnologia CRISPR pentru a o imagine clară la nivelul genomului în celulele leucemiei pentru a bloca mii de gene simultan. Acesta este un instrument extrem de puternic care ne-a permis să identificăm o multitudine de gene care alimentează creşterea leucemiei şi să găsim noi vulnerabilităţi care pot fi vizate în această boală”, explică dr. Tannishtha Reya, autoare a studiului şi profesoară a catedrelor de Farmacie şi Medicină a UCSD. Aceasta mai adaugă: „De asemenea, studiul arată, pentru prima dată, că studierea întregului genom cu ajutorul CRISPR poate fi de fapt realizată într-o manieră care este mult mai relevantă fiziologic: folosind celule canceroase primare şi în cadrul mediului ambiant”.
În cadrul acestui studiu, oamenii de ştiinţă au identificat o serie de proteine ARN care controlează dacă, când şi în ce cantităţi celulele produc anumite tipuri de proteine. Atenţia oamenilor de ştiinţă a fost îndreptată către Staufen2 (Stau2) o clasă de proteine ARN care a fost studiată insuficient şi despre care se crede că joacă un rol în dezvoltarea sistemului nervos.
Pentru a identifica efectele pe care Stau2 le are asupra leucemiei, cercetătorii au creat un şoricei ale cărui corpuri nu puteau produce această proteină şi au aflat că aceasta duce la o scădere a ratei de creştere a cancerului şi aceştia prezentau o rată mai mare de supravieţuire.
„Suntem deosebit de încântaţi de acest studiu, deoarece, din câte ştim, aceasta este prima demonstraţie conform căreia Staufen2 este o componentă cheie în orice cancer”, explică dr. Reya.
„Studiul nostru la nivelul genomului a identificat semnale celulare critice pentru creşterea cancerului, iar, în viitor, acest studiu va fi util pentru a înţelegerea microambientul, zona din jurul tumorii care include ţesuturi, vase de sânge şi semnale moleculare importante legate de modul în care cancerul se comportă”, adaugă dr. Jeevisha Bajaj, autor al studiului.
Studiul a fost publicat în Nature Cancer.
Citeşte şi: