În funcţie de bula de internet pe care ne-o alegem, în ultimele luni am fost expuşi, într-o mai mică sau mai mare măsură, unor teorii ale conspiraţiei care susţin că există o legătură între coronavirus şi noul standard de comunicaţii 5G. Science Alert notează că la baza acestei „pandemii” de dezinformări se află articolul unui doctor din Belgia care, într-un interviu din luna ianuarie a acestui an, leagă 5G de răspândirea coronavirusului.
În acest punct ar trebui să mai adăugăm cel puţin două aspecte importante pe care le putem observa şi în societatea românească: neîncrederea în autorităţi, fie ele guvernamentale sau ştiinţifice şi în studiile pe care acestea le fac publice despre 5G; frica, naturală, că tehnologia se schimbă şi ne schimbă mai repede decât putem să controlăm. Toate acestea sunt accentuate de către social media, care facilitează diseminare intenţionată sau nu a informaţiilor false, dar şi îi ajută pe cei cu „interese” similare să facă parte din grupuri în care ideile lor nu sunt tratate într-un mod critic.
Ce rezultă din aceşti factori? În România am avut parte de o serie de proteste restrânse în câteva oraşe din ţară, o serie de petiţii online şi o mulţime de grupuri şi postări pe reţelele sociale care promovează teoriile conspiraţiei pe care le putem vedea online. În alte ţări, de exemplu în Regatul Unit, situaţia chiar a scăpat de sub control, iar cei speriaţi de 5G au înceut să incendieze turnurile de telecomunicaţii.
A #coronavirus conspiracy theory in the U.K. spurred a rash of 5G telecom tower arson fires in Belfast, Liverpool, Birmingham https://t.co/VtShMhcAV5 pic.twitter.com/eoPYjaOgib
— QuickTake by Bloomberg (@QuickTake) April 7, 2020
În cazul fricii şi al teoriilor conspiraţiei, cunoaşterea se dovedeşte a fi cel mai bun tratament, astfel că este important să ştim cum funcţionează tehnologia 5G. Oamenii de ştiinţă care au dezvoltat această tehnologie explică faptul că 5G se diferenţiază faţă de standardul de comunicaţii anterioare prin lungimile de undă folosite: 20-300 Gigahertzi, mai mici faţă de acestea.
Lungimile de undă aflate în 30 şi 300 de Gigahertzi nu au destulă energie pentru a rupe legăturile chimice sau pentru a îndepărta electronii din atomii care compun ţesuturile umane; cercetătorii numesc acest tip de radiaţii non-ionizante. Radiaţiile sau frecvenţele pe care tehnologia 5G le foloseşte nu pot să pentreze pielea umană şi, în mod evident, nu pot ajuta un virus precum SARCoV 2, virusul care este cauza pandemiei prin care trecem acum, să ajungă în organismul uman.
Cercetătorii subliniază faptul că radiaţiile folosite de către tehnologia 5G şi proteinele din membrana celulară a coronavirusului nu interacţionează sub nicio formă, acestea având forme diferite agregare, dacă le putem numi aşa, pe de-o parte vorbim despre un fenomen din spectrul electromagnetic şi pe de altă parte vorbim despre materie aflată la limita dintre ce am putea considera viaţă.
Îngrijorarea publicului în ceea ce priveşte antenele 5G este, într-o anumită măsură, justificată şi asta deoarece această tehnologie are nevoie de mai multe antene faţă de tehnologia 4G şi asta datorită undelor milimetrice folosite. Acestea impun ca releele să se afle la distanţe de aproximativ 250 de metri, relativ apropiate, mai ales în peisajul aglomerat al oraşelor.
La final trebuie să subliniem faptul că radiaţiile pe care telefoanele noastre le folosesc nu sunt periculoase pentru noi şi că nu „activează” coronavirusul. Totuşi, nu trebuie să uităm că telefoanele pot să devină medii de transmitere a coronavirusului şi a altor patogeni şi, de aceea, este recomandată dezinfectarea acestora.
Citeşte şi:
Tehnologia 5G nu provoacă cancer, conform unui studiu efectuat de către ICNIRP
5G este deja istorie! La ce viteză poate ajunge noua reţea 6G pe care chinezii o dezvoltă acum