Cu ce se tratează infecţiile COVID-19 în spitalele din România? Protocolul Ministerul Sănătăţii privind medicamentele pentru coronavirus

Ordinul nr. 487/2020, pentru aprobarea protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 care produce boala COVID-19, emis de Ministerul Sănătăţii, a intrat în vigoare după ce a fost publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 242 din 24 martie. 

„La ora actuală nu sunt medicamente aprobate pentru tratamentul infecţiei COVID-19. Medicamentele propuse în acest protocol se bazează pe experienţa epidemiei de SARS din 2003, MERS din 2012 şi pe datele acumulate până acum din epidemia SARS-CoV-2”, afirmă Ministerul Sănătăţii în Ordin.

• Chirurgul MIRCEA BEURAN, totul despre simptomele tăcute ale CANCERULUI și PERICOLELE din frigider
• Un robot umanoid a sortat rufe la cel mai mare eveniment de tehnologie din Europa

Potrivit protocolului Ministerului Sănătăţii, schema de tratament a COVID-19 diferă în funcţie de gravitatea bolii. Formele asimptomatice ale bolii COVID-19 nu se tratează, iar unele forme uşoare de coronavirus se tratează cu Paracetamol. 

Potrivit Ordinului MS nr. 487/2020, publicat în Monitorul Oficial:

Grupele de risc sunt alcătuite din oameni care au peste 65 ani şi/sau disfuncţii de organ (pulmonară, cardiacă, hepatică), diabet zaharat, coronaropatie, boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), hipertensiune arterială.  

Durata de tratament este una orientativă. În funcţie de evoluţia pacientului, ea se poate prelungi sau scurta, „însă fără a se reduce sub cinci zile, cu condiţia să nu apară efecte adverse severe”. 

Monitorizarea pacientului se face clinic şi biologic:

• biochimie zilnic la pacientul internat;
• repetarea imagisticii şi a testelor biologice se face obligatoriu de urgenţă în caz de agravare clinică. 

Externarea pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 se face după următoarele criterii: 

• clinic: afebril, după ameliorarea celorlalte simptome (diminuarea marcată – CDC; ameliorarea manifestărilor respiratorii şi modificărilor radiologice);
• virusologic: două teste PCR SARS-CoV-2 consecutive negative, pe probe recoltate la minimum 24 de ore între ele din nazofaringe şi/sau orofaringe;
• aceste probe se recoltează la cel puţin şapte zile de la primul test pozitiv şi după minimum trei zile de afebrilitate.

În protocolului Miunisterului Sănătăţii de tratare a pacienţilor cu noul coronavirus se precizează că persoanele considerate cazuri uşoare se pot externa rapid sau chiar îngriji la domiciliu, cu următoarele recomandări: 

• minimum 14 zile de izolare cu monitorizarea stării de sănătate (direct sau telefonic) 
• şi cu precauţii luate: cameră individuală, purtarea măştii, mănâncă singur, igiena mâinilor, nu iese din casă, pentru a proteja membrii familiei şi comunitatea. 

La cazurile mai sus menţionate, „testarea prezenţei ARN viral în materiile fecale nu este justificată pe baza datelor existente”.

Dă click pe imaginea de mai jos pentru a vedea, în format mărit, schema de tratament din Protocolul de tratament al COVID-19, publicat în Monitorul Oficial:

În privinţa medicamentelor folosite pentru tratarea cazurilor de COVID-19 în România, specialiştii de la Ministerul Sănătăţii prezintă, în Protocol, următoarele evidenţe medicale internaţionale:

Clorochina şi hidroxiclorochina

„Wang şi colegii săi (Wang et al., 2020) au evaluat in vitro cinci medicamente aprobate de FDA şi două antivirale cu spectru larg împotriva SARS-CoV-2. Una dintre concluziile lor a fost că ‘clorochina medicament antimalaric, utilizat şi în bolile reumatice, cu efecte imunologice, este extrem de eficientă în controlul infecţiei cu 2019-nCoV in vitro’ şi că ‘datele de siguranţă sugerează că ar trebui evaluată la pacienţii umani care suferă de boala cu noul coronavirus’ „, afirmă reprezentanţii MS în documentul citat. 

Potrivit acestora, într-un studiu recent (Gao şi colab., 2020) se indică faptul că, „potrivit datelor actuale”, „rezultate de la peste 100 de pacienţi au demonstrat că fosfatul de clorochină este superior placebo în inhibarea exacerbării pneumoniei, ameliorarea modificărilor imagistice pulmonare, promovând o reducere a multiplicării virusului şi scurtarea evoluţiei bolii”. 

„Xueting Yao împreună cu colegii a descoperit că hidroxiclorochina este mai puternică decât clorochina, inhibând SARS-CoV-2 in vitro. Hidroxiclorochina este un analog al clorochininei care are mai puţine interacţiuni medicament- medicament. Mecanismul molecular de acţiune al clorochinei şi hidroxiclorochinei nu a fost complet elucidat. Rezultatele studiilor anterioare au sugerat că clorochina şi hidroxiclorochina pot inhiba coronavirusul printr-o serie de etape. În primul rând, medicamentele pot modifica pH-ul de la suprafaţa membranei celulare şi astfel inhibă fuziunea virusului cu membrana celulară. De asemenea, pot inhiba replicarea acidului nucleic, glicozilarea proteinelor virale, asamblarea virusului, transportul de noi particule de virus, eliberarea virusului şi alte procese pentru obţinerea efectelor antivirale”, se mai arată în Protocolul privind tratarea cazurilor de COVID-19 în România.

Lopinavirul 

Acest medicament este un inhibitor de protează utilizat pentru a trata infecţia cu HIV, asociat cu ritonavir ca booster. „Lopinavir şi/sau lopinavir/ritonavir au activitate anticoronavirus in vitro. În tratamentul sindromului respirator acut sever (SARS), cercetătorii din Hong Kong au descoperit că, în comparaţie cu ribavirina singură, pacienţi trataţi cu lopinavir/ritonavir şi ribavirina au avut un risc mai mic de suferinţă respiratorie acută (ARDS) sau deces. În timpul epidemiei din Wuhan utilizarea lopinavir/ritonavir a arătat efect favorabil dacă este utilizat precoce, iar Jin şi colab. îl recomandă ca terapie antivirală în faza iniţială a bolii”, precizează sursa citată.

Remdesivir

Remdesivir poate fi cel mai bun medicament antiviral pentru tratamentul cazurilor de coronavirus, afirmă specialiştii de la Ministerul Sănătăţii. 

„Experimente pe animale au arătat că, în comparaţie cu grupul de control, remdesivir poate reduce efectiv titrul virusului la şoareci infectaţi cu (MERS)-CoV, îmbunătăţeşte deteriorarea ţesutului pulmonar şi are efect mai bun decât cel al grupului tratat cu lopinavir/ritonavir combinat cu interferon-β. Medicamentul a finalizat faza III clinică pentru tratamentul infecţiei cu virusul Ebola şi există date relativ complete de farmacocinetică şi siguranţă pentru corpul uman. Cu toate acestea, eficacitatea şi siguranţa remdesivir la pacienţii cu 2019- nCoV (COVID-19 n.r.) trebuie să fie confirmată în continuare de cercetarea clinică. În plus, remdesivir reduce eliminarea virusului la 2 zile de administrare”, mai spune M.S. în Protocolul privind tratarea cazurilor de COVID-19 în România.

Inhibitorii de neuraminidază, oseltamivir, peramivir şi zanamivir

Potrivit specialiştilor din cadrul Ministerului Sănătăţii aceste substanţe „nu se justifică pentru tratamentul COVID-19, deoarece acest virus nu are neuraminidază; se recomandă asocierea de oseltamivir la pacientul cu COVID-19 până la excluderea diagnosticului de gripă prin test de amplificare genică sau atât cât este necesar pentru tratamentul unei infecţii concomitente cu un virus gripal”.

Tocilizumabul, folosit la forme severe de COVID-19

Tocilizumabul poate fi folosit la un subgrup de pacienţi cu forme severe de COVID-19 la care există o activare excesivă a inflamaţiei. „Identificarea acestor pacienţi se poate face pe baza unor parametri cum ar fi creşterea nivelului feritinei, scăderea numărului de trombocite, creşterea VSH; aceştia sunt grupaţi în cadrul unui scor H (Mehta P et al.)”, se arată în documentul citat.

Utilitatea administrării de glucocorticoizi este discutabilă. 

Datele obţinute la pacienţi cu infecţie cu SARS au fost analizate în cadrul mai multor studii: 25 de studii nu au furnizat rezultate concludente, iar în patru alte studii s-a constatat o agravare a evoluţiei bolii (Stockman et al), precizează M.S. „Administrarea de corticosteroizi se face la cazurile care au o altă indicaţie de utilizare a acestora, cum ar fi criza de astm bronşic, insuficienţa suprarenaliană; legat de cazurile de COVID-19 se iau în discuţie cu aprecierea raportului risc/beneficiu: cazurile de şoc septic neresponsiv la amine vasopresoare şi cazurile de detresă respiratorie acută cu evoluţie către fibroză pulmonară, suficient de precoce, dar nu de la începutul tratamentului”, scrie în Protocolul privind tratarea cazurilor de COVID-19 în România.

Tratamentul simptomatic, util în majoritatea cazurilor

Specialiştii din Sănătate afirmă că există o reticenţă privind utilizarea AINS (antiinflamatoarelor nesteroidiene) în tratamentul COVID-19 care a fost exprimată public pe scară largă în Franţa începând din martie 2020, legată de inhibarea efectului benefic al inflamaţiei în cazuri de COVID-19 cu severitate redusă-medie. 

„Tratamentul antibiotic în prima perioadă de evoluţie a bolii la pacientul care nu este internat în terapie intensivă este rezervat cazurilor cu suprainfecţie bacteriană demonstrată prin tuse cu expectoraţie, procalcitonină crescută de la început sau în creştere, proteină C reactivă în creştere, leucocitoză cu neutrofilie, aspect radiologic de opacităţi pulmonare alveolare, d-Dimer mai mare1 µg/ml”, se arată în document. 

În cazul pacienţilor COVID-19 din spitale „riscul de suprainfecţii bacteriene este semnificativ mai mic decât la pacienţii cu gripă”. În acest caz, „antibioticele recomandate în pneumonie sunt cele recomandate în pneumonia comunitară: amoxicilină clavulanat + doxiciclină sau moxifloxacină (pentru gravide: ceftriaxonă + claritromicină); durata de administrare nu va depăşi 5-7 zile. Fluorochinolona ar fi de evitat la pacienţii cu tulburări cardiace de ritm sau de conducere”.

Pneumonia asociată ventilaţiei mecanice, rară la pacienţii cu COVID-19

În Protocolul privind tratarea cazurilor de COVID-19 în România se mai precizează că „apariţia pneumoniei asociate ventilaţiei mecanice a fost rară la pacienţii cu COVID-19, chiar dacă durata medie de ventilaţie a fost de aproximativ trei săptămâni; într-o analiză a 150 de cazuri îngrijite la Wuhan, suprainfecţia bacteriană a fost consemnată la 1% dintre cei care au supravieţuit şi la 16% dintre cei care au decedat. În cazul apariţiei unei pneumonii asociate ventilaţiei mecanice se va utiliza o schemă de tratament adaptată circulaţiei microbiene din respectivul serviciu de terapie intensivă (Ruan et al.)”.

Specialiştii de la Ministerul Sănătăţii mai spun că tratamentul insuficienţei respiratorii în cazul COVID-19 se va face de către un medic ATI sau cu supervizarea acestuia. 

Prevederile din Protocolul privind tratarea cazurilor de COVID-19 în România sunt îndeplinite în direcţiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, unităţile sanitare publice şi private, precum şi de către personalul medical implicat în furnizarea de servicii medicale din specialităţile implicate.

NOTA Redacţiei: Medicamentele şi schema de tratament de mai sus se folosesc doar în spitale, sub supravegherea doctorilor şi la recomandarea medicilor. Nu luaţi de capul vostru şi nu daţi buzna în farmacii!

Vă recomandăm să citiţi şi:

Ce se întâmplă în corpul persoanelor infectate cu COVID-19 care ajung să moară

Coronavirusul a rămas pe suprafeţe până la 17 zile, pe nava de lux Diamond Princess

Coronavirusul nu a scăpat din laborator, iar oamenii de ştiinţă explică de ce

Virusologul român Molnar Geza: În România vor fi două vârfuri ale epidemiei de coronavirus

Şef de secţie de la Balş: Numărul celor infectaţi cu coronavirus ar putea depăşi 20.000 în România

Un bărbat a murit încercând să se trateze cu ”substanţa minune” promovată de Trump pentru COVID-19

”Eram fericiţi şi nu ştiam”. Pandemia de coronavirus care a schimbat viaţa pe Terra într-un timp record

Iohannis anunţă că măsurile din Ordonanţa Militară pentru combaterea coronavirusului devin obligatorii şi pe timpul zilei, după principiul ”stăm în casă”

Test de depistare a coronavirusului în numai 45 de minute, utilizat în SUA. Ar putea fi folosit în întreaga lume

Director de cercetare din Italia despre pacientul 0 cu COVID-19: O ”pneumonie atipică” circula din noiembrie 2019, în Lombardia

Problemele digestive, primele simptome ale coronavirusului – studiu