Un studiu nou a identificat o modalitate de ”blocare” a virusului HPV

Statisticile arată că, la nivel mondial, anual, peste 300.000 de femei îşi pierd viaţa din cauza unei forme de cancer cauzate de către virusul papiloma uman (HPV). În prezent, cercetătorii au reuşit să dezvolte un vaccin împotriva acestui virus, dar o echipă de cercetători de la Centrul pentru Studierea Cancerului al Universităţii Yale (YCC), Statele Unite ale Americii, a derulat un studu pentru a identifica o modalitate alternativă prin care poate fi „blocată” înfecţia cu acest virus, notează Medicalxpress.

Oamenii de ştiinţă au creat o nouă metodă prin care virusul poate fi oprit din a infecta celulelele organismului gazdă cu ajutorul fragmentelor de proteine. De asemenea, aceştia sunt de părere că această nouă metodă ar putea fi adaptată pentru alte virusuri sau maladii non-virale pentru care, în prezent, nu există medicamente adecvate.

• „Update Go4it” #10 aduce invitați de top din industria de gaming și educație
• Tinerii din China își schimbă stilul de viață și economisesc mai mulți bani ca niciodată

„Arătăm că peptidele foarte scurte (n.r. fragmente dintr-o proteină) pot bloca infectarea celulelor cu virusul HPV”, explică dr. Daniel DiMaio, director adjunct al YCC şi profesor de biochimie, radiologie terapeutică şi biofizică moleculară. Acesta mai adaugă: „Această cercetare confirmă proiecţiile noastre legate de modul în care HPV infectează celulele. De asemenea, arată că traficul intracelular de virus ar putea fi ţinta pentru o nouă abordare anti-virală”.

Studiile au arătat că HPV foloseşte o serie de proteine pentru a intra în celulele umane, mai exact o secvenţă de şase animoacizi. Conform dr. DiMaio, asta înseamnă că înaintarea infecţiei ar putea fi oprită cu ajutorul a unei secvenţe de trei aminoacizi. „Ne-am dat seama că putem sintetiza o peptidă scurtă care ar trebui să fie suficientă pentru a trece prin membrana celulară, pentru a lega retromerul şi a bloca infecţia, aşa că am decis să testăm asta”, mai spune cercetătorul.

Cercetătorii şi-au testat teoria cu ajutorul unor culturi de celule, dar şi pe animale model, în acest caz şoricei. Aceste experimente au relevat eficienţa abordării.

Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Citeşte şi: