Virusologul român Molnar Geza: În România vor fi două vârfuri ale epidemiei de coronavirus
„Sunt două strategii posibile de aplicat. Una, aşa ca olandezii şi britanicii – dar şi acolo doar declarativ, fiindcă nu procedează chiar aşa, că şi ei au introdus o mulţime de îngrădiri. Dar ei zic aşa: lasă ca să se infecteze, să am vârful epidemic cât mai apropiat la mine în ţară, ca să treacă cât mai repede epidemia. Dar la mine în teritoriu”, a afirmat acesta într-un interviu pentru publicaţia locală Cluj24.
Molnar Geza consideră însă că „această abordare are două riscuri majore. Unul din punct de vedere economic şi al sistemelor, alta din punct de vedere umanitar şi deontologic. Bun, zic ei: din moment ce 80% din cazuri sunt viroze banale, uşoare, pe care le poţi trata şi la domiciliu şi trec în 5-7 zile…. Dar poate supraîncărca la un moment dat sistemul sanitar, cum s-a întâmplat în Italia de Nord. Nu s-au mai putut trata toate cazurile existente”.
„Din punct de vedere deontologic: bine-bine, eu las să sară vârful şi să treacă cât mai repede, dar trebuie să ştiu că dintre cei bolnavi vor şi muri. Atunci, din punct de vedere deontologic nu este adecvat să spun că, domnule, ca să-mi treacă epidemia în trei săptămâni nu mă interesează că vor muri 300 sau 500 de oameni”, atrage atenţia unul dintre cei mai reputaţi virusologi şi specialişti în epidemiologie şi sănătate publică din România.
Potrivit acestuia, „a doua strategie e să încerci să temperezi numărul în timp, pe zile, dar, în schimb, acest lucru prezintă riscul ca, în loc de două-trei săptămâni, să ţină mai mult şi, până la urmă, tot atâtea cazuri voi avea şi cu tot atâtea cazuri grave şi posibile decese. Dar, în schimb, întind pe o perioadă mult mai lungă, când tot timpul am cazuri. Repet, numărul infectaţilor va fi acelaşi în final”.
„Cunoscând obiceiurile populaţiei României, după Paşti… vom mai avea un vârf” de coronavirus
Molnar Geza, cel care a imunizat primele persoane din România împotriva hepatitei B, a vorbit despre atingerea vârfului epidemiei de coronavirus în România.
„Dacă rămânem în România tot aşa ca acum ca depistare şi ca aplicare a strategiilor reglementate – şi-s bine reglementate, după părerea mea -, atunci primul vârf va fi undeva în maximum două săptămâni. Dar cunoscând obiceiurile şi disciplina populaţiei României, după Paşti, la 7-14 zile vom mai avea un vârf, fără nicio discuţie. Pentru că de sărbători mulţi vom năvăli în mediul rural, vom avea întâlniri, reuniuni familiale, rude etc”, afirmă el.
„Sub acest aspect, din păcate ne aşteptăm şi la ruralizarea acestor cazuri, la apariţia lor şi la sate, pentru că acum marea majoritate sunt în urban. Însă în mediul rural nu va fi de proporţii mari, dar vor fi izbucniri familiale sau de comunitate, izolate”, mai spune reputatul virusolog.
Reinfectarea cu COVID-19 ţine de imunitate
Acesta atrage atenţia că populaţia rurală din România este îmbătrânită. „Deci, aici trebuie să te aştepţi inclusiv la apariţia cazurilor cu indice de gravitate mare şi, din păcate, inclusiv la decese. Şi nu numai în rural, ci în general vorbesc”, a mai spus el.
Potrivit lui Molnar Geza, reinfectarea după vindecare depinde de imunitate. „Nu poate să apară decât în cazul în care persoana respectivă -fostă infectată şi vindecată- are o boală sau o stare biologică prin care nu a răspuns la infecţie, deci nu şi-a dezvoltat protecţia. Dacă şi-a dezvoltat protecţia, într-o perioadă imediat următoare nu se va reinfecta”, a spus acesta.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Coronavirusul nu a scăpat din laborator, iar oamenii de ştiinţă explică de ce
Un bărbat a murit încercând să se trateze cu ”substanţa minune” promovată de Trump pentru COVID-19
Problemele digestive, primele simptome ale coronavirusului – studiu
Evoluţia simptomelor de coronavirus şi a bolii COVID-19, pe zile, din prima până în cea de-a 17-a
Creşterea numărului cazurilor de COVID-19, alimentată de bolnavii nedetectaţi
Coronavirusul poate rămâne în aer liber până la trei ore – studiu