După ce decesele cauzate de virus au depăşit 2.500, cu o creştere de 150% faţă de săptămâna trecută, autorităţile din domeniul sănătăţii au încercat să ofere indicii care să ajute la combaterea răspândirii bolii.
Noul studiu, realizat de Autoritatea Naţională de Sănătate din Italia, citat de Bloomberg, ar putea răspunde la întrebarea de ce rata de deces din Italia, de aproximativ 8% din totalul persoanelor infectate, la momentul efectuării cercetării, era mai mare decât în alte ţări.
Institutul din Roma a examinat datele medicale ale 18% dintre cei care au murit până la 17 martie 2020 şi a constatat că doar trei victime sau 0,8% din total nu aveau patologie anterioară.
Aproape jumătate dintre victime sufereau de cel puţin trei boli anterioare şi aproximativ un sfert avea una sau două afecţiuni anterioare.Peste 75% au avut hipertensiune arterială, aproximativ 35% au avut diabet şi o treime a suferit de boli de inimă.
Media vârstei persoanelor care au murit de coronavirus în Italia este de 79,5 de ani.
Până în 17 martie, un număr de 17 persoane cu vârste sub 50 de ani au murit din cauza bolii. Toate victimele sub 40 de ani din Italia au fost bărbaţi cu afecţiuni medicale grave existente.
Credit: Grafic din studiul realizat de Autoritatea Naţională de Sănătate din Italia
Bloomberg mai citează un studiu separat care arată că Italia ar putea subestima numărul real de cazuri de COVID-19 deoarece testează doar pacienţii care prezintă simptome.
Ultimul bilanţ al autorităţilor italiene, anunţat miercuri seara, indica 2.978 de morţi şi un număr total de 35.713 cazuri de infecţie cu COVID-19. Aceste cifre a mărit rata de deces în Italia, din cauza coronavirusului, la 8,3%.
În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 475 de noi decese şi au fost confirmate încă 4.207 de cazuri de infectare cu noul coronavirus. Din totalul de 35.713 cazuri de infecţie, 4.025 de persoane erau declarate vindecate.
Guvernul condus de Giuseppe Conte ia în calcul posibilitatea extinderii restricţiilor date până la începutul lunii aprilie.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Evoluţia simptomelor de coronavirus şi a bolii COVID-19, pe zile, din prima până în cea de-a 17-a
Creşterea numărului cazurilor de COVID-19, alimentată de bolnavii nedetectaţi
Coronavirusul poate rămâne în aer liber până la trei ore – studiu
Căldura şi umiditatea nu ucid coronavirusul, însă îi pot reduce rata de răspândire – studiu
Om de ştiinţă chinez: Favipiravir a dovedit eficacitate clinică în tratarea COVID-19
Apa pe care o consumăm poate să conţină nanoparticule de plastic