Trei studii independente au ajuns la concluzia că declararea carantinei în masă pentru locuitorii din Wuhan pentru a limita transmiterea coronavirusului a dus la schimbarea evoluţiei coronavirusului, devenind astfel mai greu de detectat, notează South China Morning Post.
„Am constatat că simptomele clinice iniţiale ale pacienţilor internaţi după 23 ianuarie au început să fie diferite de cele ale pacienţilor internaţi înainte, ceea ce a adus noi provocări în punerea diagnosticului”, explică una dintre echipe care îşi va publica lucrarea în The Lancet.
„Unele simptome sistemice comune ale Covid-19, cum ar fi febra, oboseala, flegma şi durerea musculară au fost mai proeminente la pacienţii internaţi înainte de 23 ianuarie, dar mai subtile la pacienţii ulteriori”, explică cercetătorii
O echipă de cercetători a Universităţii Pekin şi a Academiei Chineze de Ştiinţe a derulat un studiu în care au analizat 103 mostre colectate de la pacienţi din China şi din alte ţări afectate. Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că primele cazuri din Wuhan au dus la apariţia a două tulpini diferite de coronovirus, cea mai recentă fiind considerată mai agresivă.
Oamenii de ştiinţă atribuie schimbările apărute în strucutra virusului carantinei de masă care iniţial a inclus 11 milioane de oameni şi ulterior 60 de milioane de oameni. „Aceste eforturi de intervenţie umană ar fi putut cauza presiuni selective severe împotriva tipului agresiv”, explică aceştia.
Cercetătorii au ajuns şi la concluzia că nu poate fi exclusă posibilitatea ca coronavirusul să se adapteze în funcţie de regiunile unde ajunge, atât la condiţiile de mediu, cât şi la măsurile de prevenţie. De asemenea, aceştia explică faptul că mare parte dintre mutaţiile pe care le suferă un virus au legătură cu erorile de copiere a secvenţelor genetice şi nu sunt neapărat o adaptare la mediu.
Citeşte şi: