Prin intermediul unui comunicat, agenţia spaţială a Statelor Unite a anunţat că „astăzi îi sărbătorim cei 101 de ani de viaţă şi îi onorăm excelenţa care a doborât bariere sociale şi rasiale”.
Johnson a lucrat la Comitetul Consultativ Naţional în Aeronautică (Naca), o unitate segregată care a devenit Administraţia Naţională Aeronautică şi Spaţială (NASA) în 1958. În interiorul instituţiei Naca, din statul american Virginia, existau semne care indicau toaletele pe care le puteau folosi femeile şi persoanele de culoare.
Katherine Johnson a lucrat mai întâi în cadrul programelor aviatice, iar mai apoi s-a alăturat Proiectului Mercury, prima misiune spaţială cu echipaj uman a SUA. În 1961, Johnson a contribuit la analizarea traiectoriei misiunii Freedom 7, prima misiune care a transportat un american în spaţiu, fiind vorba despre astronautul Alan Shepard.
De asemenea, Johnson era cunoscută pentru verificarea calculelor computerului NASA care a plănuit misiunea lui John Glenn în orbită, reuşind să le efectueze cu asemenea rapiditate încât colegii săi au numit-o un „computer uman”, potrivit Mediafax.
Printr-un mesaj publicat pe platforma Twitter, administratorul Nasa, Jim Bridenstine, a transmis că „familia NASA” a fost întristată de moartea unui „erou american”. „Moştenirea ei nu va fi uitată niciodată”, a mai scris acesta pe Twitter.
În 2015, preşedintele Barack Obama o decora pe Johnson cu „Medalia prezidenţială a libertăţii”. Totodată, în luna noiembrie a anului 2019, aceasta a fost aleasă pentru a primi „Medalia de aur a Congresului”, cea mai mare onoare acordată unui civil de către Congresul Statelor Unite.
În 2016, viaţa sa a fost subiectul filmului nominalizat la premiile Oscar „Hidden Figures/Figuri ascunse”, povestea sa fiind spusă de către actriţa Taraji P. Henson.