Ciuperci ce absorb radiaţii, de la Cernobîl, posibil scut împotriva radiaţiilor solare

În 1991, la cinci ani de la dezastrul care a afectat Ucraina, cercetătorii au găsit fungii care se dezvoltaseră pe zidurile reactorului abandonat, în condiţiile în care nivelul radiaţiilor era foarte mare. Mai mult, fungii păreau că se dezvoltă înspre zona de radiaţii, ca şi cum ar fi fost atraşi de ele.

Fungii Cryptococcus neoformans, de culoare neagră, conţin cantităţi mari de melatonină – pigmentul care permite pielii să se închidă la culoare – şi astfel pot absorbi radiaţii care, în mod normal, sunt foarte periculoase, pe care le transformă în energie. Procesul este similar modului în care plantele transformă dioxidul de carbon şi clorofila în oxigen şi glucoză, prin fotosinteză.

• ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
• SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship

În cazul fungilor, procesul se numeşte radiosinteză şi a captat atenţia cercetătorilor pentru că poate avea aplicaţii revoluţionare. Kasthuri Venkateswaran, cercetător de la NASA, crede că prin extragerea capacităţii de a absorbi radiaţii şi transformarea acesteia în tratament aceasta poate fi utilă contra radiaţiilor solare toxice.

Fungii care absorb radiaţiile, utili şi pacienţilor de cancer

Descoperirea ar putea fi utilă pentru pacienţii cu cancer care fac radioterapie, pentru piloţii de avioane ori pentru inginerii care lucrează în centralele nucleare, a declarat Venkateswaran pentru revista Scientific American. De asemenea, ar putea fi o alternativă biologică pentru panourile solare, potrivit Mediafax.

Accidentul nuclear de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, la ora locală 01.23. El a fost cauzat de o explozie a centralei nucleare din oraşul ucrainean Prîpeat, iar zona apropiată catastrofei a fost contaminată. Un nor de precipitaţii radioactive a ajuns în partea de vest a Uniunii Sovietice, Europa şi în estul Americii de Nord. Ţările care au fost afectate cel mai mult de catastrofă au fost Ucraina, Belarus şi Rusia. Aproximativ 8,4 milioane de locuitori din cele trei state au fost expuşi la radiaţii, iar 336.000 de persoane au fost evacuate. Belarus a fost cel mai afectat stat din punct de vedere meteorologic, deoarece 60% dintre precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul său. Conducerea fostei Uniunii Sovietice a recunoscut că are nevoie de asistenţă internaţională în 1990, la patru ani de la accident.