Controversa corelaţiei dintre autism şi timpul petrecut de părinţi cu copiii. Ce spun specialiştii şi cum explică MS afirmaţiile ministrului Sănătăţii

Prezent la o conferinţă de presă alături de ministrul Educaţiei, Monica Anisie, ministrul Victor Costache a afirmat că, „din păcate, datorită acestui fenomen tipic României, a plecărilor persoanelor active în străinătate avem din ce în ce mai multe cazuri de autism. Este o corelare între această afecţiune şi timpul care este petrecut de părinţi cu copiii la vârste fragede. Şi atunci trebuie să creştem capacitatea noastră că, ca ţară, de a trata aceste afecţiuni”, potrivit Edupedu.ro.

Declaraţiile ministrului Sănătăţii privind corelaţia dintre autism şi plecările părinţilor în străinătate sunt contrazise de către specialiştii în domeniu. Psihologul Ana Dragu, preşedintele Asociaţiei Autism Europa şi vicepreşedinte al Federaţiei pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist (FEDRA), a precizat, într-o postare pe Facebook că „nu există nici un studiu serios care să susţină afirmaţiile domnului ministru potrivit căruia tulburările din spectrul autist sunt cauzate de interacţiunea părinţi-copil. Nici măcar unul corelaţional”.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

„Tulburările din spectrul autist sunt tulburări de origine neurobiologică cu etiologie mulifactorială, cauzate de interacţiunea unor factori genetici cu factori de mediu şi care determină modificări neurobiologice la nivelul creierului. Atât cauzele genetice cât şi modificările la nivel cerebral sunt susţinute de mii de studii – autismul fiind una dintre cele mai studiate tulburări de dezvoltare, tocmai în contextual incidenţei crescute pe tot mapamondul, nefiind specifică României”, a afirmat psihologul Ana Dragu.

Lipsa interacţiunii nu duce la autism, ci la tulburări de ataşament

Potrivit acesteia, lipsa interacţiunii cu mama sau o interacţiune disfuncţională cu părinţii, aşa cum subliniază literatura de specialitate, de obicei nu conduce la autism, ci la apariţia tulburărilor de ataşament, un cluster cu totul diferit de tulburări.

„Interacţiunea părinţi-copil este semnificativă pentru majoritatea tulburărilor emoţionale care apar la copii, cele mai frecvente fiind însă tulburările de ataşament. Acestea apar frecvent la copiii din sistemul de protecţie (case de copii, orfelinate, etc.). În logica domnului Victor Costache (medic) aceste instituţii ar trebui să fie pline de copii diagnosticaţi cu autism. În cazul tulburărilor din spectrul autist, chiar dacă ambii părinţi îşi petrec semnificativ de mult timp cu copilul, aşa cum fac zeci de mii de părinţi români care nu au emigrat şi milioane de părinţi din toate ţările lumii, autismul nu se vindecă doar de pe urma interacţiunii familiale şi nici nu e cauzat de lipsa ei”, a mai spus aceasta.

Reacţia Ministerului Sănătăţii

Într-un comunicat de marţi, oficialii Ministerului Sănătăţii (MS) afirmă că declaraţiile ministrului Victor Costache, referitoare la persoanele cu tulburări din spectrul autist, au fost scoase din context.

„Este regretabil că declaraţiile ministrului Sănătăţii, Victor Costache privind asigurarea terapiilor pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist au fost scoase din context şi folosite în lupta politică. Sănătatea nu trebuie să fie târâtă în jocul politic, cu atât mai puţin copiii cu anumite afecţiuni şi părinţii acestora. Pentru o corectă informare a publicului, a părinţilor care au copii cu tulburări din spectrul autist, precizăm că ministrul Sănătăţii a explicat prevederile noilor modificări legislative care urmează a fi luate şi care vin în sprijinul acestor persoane”, a anunţat MS marţi.

Conform sursei citate, pentru prima dată sunt create premisele existenţei unui program dedicat persoanelor cu tulburări din spectrul autist, care vor conduce la o monitorizare directă a serviciilor specifice acordate şi la asigurarea unui număr de cinci ore pe saptamână de terapie aplicată, ca activitate conexă actului medical.