Confrorm datelor oferite de către observatorul LeoLabs, sateliţii IRAS (un telescop spaţial lansat în anul 1983) şi GGSE-4 (un satelit retras din funcţiune în anul 1967) urmează să se ciocnească. Mai exact, cei doi sateliţi se vor apropia unul de celălalt la o distanţă de 15-30 metri, cu o viteză de 14,7 kilometri pe secundă, la o altitudine de 900 de kilometri, în data de 30 ianuarie la ora 01:39:35 (ora României), notează Science Alert.
Here is an interactive visualization of this event based on our most recent data. Click „Jump to TCA” to see how close these objects should pass to one another: https://t.co/3dFbgrf8dU https://t.co/1TuctGXgCb
— LeoLabs, Inc. (@LeoLabs_Space) January 28, 2020
În mod obişnuit, atunci când ne gândim la o distanţă de 15-30 de metri avem certitudinea că nu poate exista o coliziune, dar atunci când vorbim de sateliţi care nu mai răspund comenzilor şi care se deplasează pe orbita terestră joasă la viteza foarte mari, atunci şansele ca această colizune să aibă loc sunt mai mari decât am putea crede. „Astfel de coliziuni s-au întâmplat în trecut cu siguranţă. Lucrul care este cu adevărat interesant în legătură cu acesta este că pasajul apropiat estimat la 15-30 de metri este incredibil de limitat”, explică Alice Gorman, cercetătoare a Universităţii Flinders, Australia.
Conform calculelor efectuate de către oamenii de ştiinţă, potenţiala ciocnire dintre cei doi sateliţi va duce la formare unor „nori” de deşeuri spaţiale, care deşi nu prezintă un pericol pentru suprafaţa terestră ar putea reprezenta un pericol pentru instrumentele ştiinţifice care sunt în continuare funcţionale pe orbită. „Se vor ciocni la o viteză incredibil de mare. Şi la această viteză, probabil va face ca satelitul mai mic să se despartă complet în fragmente mai mici. Şi fiecare dintre acele fragmente devine o bucată de deşeuri spaţiale”, explică dr. Gorman.
Oamenii de ştiinţă iau în calcul posibilitatea ca cei doi sateliţi despre care am vorbit în acest articol să nu se ciocnească în data de 30 ianuarie, totuşi, asta nu înseamnă că situaţia sateliţilor scoşi din uz şi a deşeurilor spaţiale nu reprezintă un pericol pentru explorarea spaţială şi pentru sateliţii funcţionali de pe orbită.
LeoLabs va continua să urmărească traiectoriile celor doi sateliţi şi să informeze publicul în legătură cu viitoarele evoluţii ale acestei situaţii pe contul lor de Twitter.
Citeşte şi:
Specialiştii au utilizat un harpon pentru a curăţa deşeurile spaţiale
ESA vrea să lanseze prima misune pentru curăţarea orbitei
Chinezii doresc să distrugă ”gunoiul” spaţial cu ajutorul laserelor