Istoricul român Lucian Boia, după ce a fost decorat de către preşedintele Ungariei: Trianon este o „traumă majoră” pentru Ungaria

Distincţia a fost înmânată istoricului de către ambasadorul Ungariei în România, Botond Zákonyi, la festivitatea în cerc restrâns organizată, marţi, la Ambasada Ungariei din Bucureşti, potrivit sursei citate de Mediafax.

Lucian Boia a afirmat că se consideră un om liber şi a explicat că democraţia înseamnă pentru el dreptul fiecăruia să îşi exprime propria opinie şi să judece.

• Într-un celebru oraș antivaccinist, malaria face ravagii printre copii
• Uber a lansat opțiunea XXL

Chestionat dacă distincţia îi este acordată în anul centenar al Tratatului de pace de la Trianon, când în Parlamentul României există un proiect de lege care vrea să decreteze 4 iunie ca zi de sărbătoare a Ungariei şi dacă este de părere că aceasta ar fi ziua unei nedreptăţi din istorie, Lucian Boia a spus că nu ştie despre iniţiativa legislativă.

Istoricul a completat că românii trebuie să accepte şi să respecte că Trianon este o „traumă majoră” pentru Ungaria.

„Istoria şi-a accelerat cursul, schimbările sunt tot mai repezi şi s-ar putea ca peste două sau trei generaţii să ni se pară foarte departe toate aceste dispute naţionaliste de secol 19”, a explicat Boia şi a precizat că UE este într-un proces de consolidare în care nu vor mai exista graniţe.

„Cu toţii suntem europeni până la urmă, ne asemănăm între noi şi problemele noastre se aseamănă între ele în mult mai mare măsură, decât cu problemele celor care trăiesc pe alte continente”, a completat istoricul.

Boia: Disputele trebuie rezolvate de istoricii români şi maghiari

Referitor la reconcilierea româno-ungară, Lucian Boia a spus că relaţiile bilaterale sunt bune în ansamblul lor. El a recunoscut că există dispute în legătură cu istoria, dar ele trebuie rezolvate de istoricii români şi maghiari, la fel cum au reuşit să facă germanii şi francezii.

Acesta a adăugat că istoria nu este, din păcate ştiinţa adevărului absolut, ci o interpretare ulterioară a faptele care s-au petrecut care sunt influenţate de ideologia, cultura şi perspectiva autorului său. Afirmaţia a fost făcută în contextul în care în presă se vorbeşte despre concepţii istorice diferite prezentate în manualele şcolare. Boia a mai spus că este de bun augur faptul că există atât de multe interpretări în istoria Europei.

„Eu am scris istoria pe care am crezut-o de cuviinţă, am scris-o onest, am încercat să interpretez lucrurile ferindu-mă cât mai mult de ideologii şi mai ales de naţionalismul extrem care a făcut atâta rău. Acesta e demersul meu. Aş vrea să pot să schimb lumea, s-o fac mai bună, mai dreaptă, dar nu am asemenea forţe”, a conchis Boia.

„Lucian Boia nu rescrie istoria în cărţile sale eseistice care au iscat controverse mai mult sau mai puţin violente, ci el o regândeşte, punând evenimentele istorice într-o altă lumină. Nu are o semnificaţie deosebită faptul că Boia a primit distincţia statului ungar în anul centenar al Trianonului, deoarece ea ar fi actuală şi anul viitor, aşa cum ar fi fost de actualitate şi anul trecut, în acest an însă se condensează această aglomeraţie de probleme care poartă de obicei numele de «trauma Trianonului», iar problemele maghiarilor sunt foarte bine «atenuate» de lucrările lui Boia, a declarat Botond Zákonyi, ambasadorul Ungariei la Bucureşti.

Istoricul român a mai fost decorat, în anul 2018, cu distincţia Crucea Federală de Merit a Germaniei în grad de cavaler.

Ce este Tratatul de la Trianon

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat  învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, şi de Ungaria, de altă parte. Tratatul   a intrat în vigoare la 26 iunie 1921.

Tratatul de la Trianon a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România şi   Cehoslovacia.

Documentul consfinţea includerea teritoriului Croaţiei-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croaţia) şi Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaţilor   şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei (azi: Republica Slovacia şi, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului în  cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.