Potrivit unui studiu recent efectuat de Reveal Marketing Research, aproximativ o treime dintre români preferă berea, în general cea produsă în unităţi industriale (28%), dar există un interes în creştere şi pentru cea artizanală (2,7%), bărbaţii fiind principalii consumatori (37,8% dintre respondenţi).
Pe locul doi în topul preferinţelor se situează vinul liniştit, ales de unul din cinci români, urmat îndeaproape de cidru (15,4%), care este preferat mai mult de către femei (21,2% dintre doamnele intervievate), probabil datorită conţinutului mai mare de zahăr şi prin diversitatea aromelor.
Spirtoasele, atât cele autohtone cât şi cele de import trezesc interesul a doar 3-7% din populaţia urbană. Acest rezultat este destul de surprinzător pentru o ţară în care pălinca face parte din ospitalitatea caracteristică şi în care mulţi locuitori din mediul urban consumă cocktailuri.
Aproape un sfert dintre respondenţi au declarat că nu beau.
Reveal Marketing Research şi-a propus să afle obiceiurile de consum privind alcoolul ale adulţilor din mediul urban. Studiu s-a desfăşurat la finalul anului 2019, pe un eşantion reprezentativ de 1002 persoane, 523 femei şi 479 de bărbaţi, intervievaţi online (CAWI).
Berea este cea mai populară alegere: 40% dintre bărbaţii români beau o bere cel puţin o dată pe săptămână, în diverse ipostaze: după serviciu (35,9%), la sărbători (35,7%) sau ca socializare în oraş (30,7%). Asocierile din mintea consumatorilor de bere sunt în zona de mâncar e- snacksuri (8,4%), mici (6,6%), grătar, friptură sau răcoritoare/potrivită pentru vară/ potoleşte setea.
Unul din zece români alege să bea vin aproximativ o dată pe săptămână, cei tineri şi femeile fiind mai activi în acest sens. În percepţia generală, consumul de vin este asociat cel mai des cu sărbătorile (58%), zilele de naştere (35,2%), degustările (24,3%) şi socializarea în oraş (17,7%). Când au fost întrebaţi ce cuvinte le apar spontan în minte atunci când se gândesc la vin, cei intervievaţi au spus: friptură (16,1%), şpriţ (10,9%), petrecere (9,7%), cuplu/mâncare/relaxare (4.6%). Se observă din răspunsuri că vinul este privit ca o băutură elegantă, de socializare, seducţie şi gastronomie.
Pentru români băuturile spirtoase rămân un moft şi o categorie preponderent masculină, în condiţiile în care sub 10% dintre respondente beau mai des de o dată pe lună. Aproape jumătate dintre ocaziile de consum sunt la sărbători, urmate de degustări (35%) şi zile de naştere (27%). Spirtoasele sunt preferate de cei care au peste 45 de ani. Asocierile spontane sunt cu noţiunile de tărie (19,8%), petrecere (11,3%), combinat cu sucuri (6,1%) şi mâncare (5,1%).
Deşi majoritatea respondenţilor (62,6%) îşi iau băuturile din comerţ, ce este surprinzător pentru locuitorii mediului urban este procentul relativ mare, de 19 %, care declară că băuturile alcoolice pe care le consumă provin din producţie proprie. Un procent similar există şi în cazul celor care îşi achiziţionează băuturile alcoolice de la rude, prieteni sau producători individuali.
În ceea ce priveşte frecvenţa de consum, cei mai mulţi români (39,2%) consumă o băutură alcoolică o dată pe săptămână, cel mai probabil în weekend, acest procente fiind chiar mai mari în rândul celor sub 35 de ani. În jur de 20% beau de 2-4 ori pe săptămână.
Corelat cu răspunsul de la întrebarea anterioară, peste o treime din respondenţi (34%) beau foarte rar sau deloc, acest comportament precaut fiind întâlnit mai mult de femei (40,7% dintre participante). De remarcat faptul că 44,6% dintre tinerii sub 25 de ani beau mai rar de o dată pe săptămână.
Principalul factor de decizie, fără să fie unic, în alegerea unei băuturi alcoolice este preţul (44,5%). Pe lângă costuri, brandul este foarte important, fiind menţionat de 39,3% dintre respondenţi ca un criteriu. Promoţiile pot impulsiona cumpărătorii, de obicei tot pe cei preocupaţi de costuri, în timp ce noutăţile apărute în gamă sunt mai puţin importante, doar unul din zece români fiind sensibil la acestea.
În ceea ce priveşte bugetul alocat băuturilor alcoolice, acesta este de aproximativ 15 lei săptămânal, cu un maxim de 19 lei la cei sub 25 de ani. La o evaluare lunară, românii sunt dispuşi să cheltuie pe produse alcoolice aproximativ 51,6 lei, minimul fiind oferit de femei, în jurul valorii de 41,8 lei, iar maximul de tineri, la 67,2 lei. Se observă că, deşi tinerii beau cel mai puţin, sunt dispuşi să cheltuie cel mai mult, ceea ce înseamnă că aleg băuturi mai scumpe şi mai de calitate.
Întrebaţi cât de des ar încerca şi alte branduri decât cele pe care le cunosc deja, se constată că românii sunt foarte rezistenţi la schimbare. Majoritatea (47%) au spus ca foarte rar ar bea altceva, 21,3% au răspuns că rar şi doar 3,5% sunt curioşi.
Tinerii sub 25 de ani din România se încadrează în tendinţa mondială a celor care consumă mai puţin alcool sau deloc, o situaţie la care producătorii vor trebui să se adapteze prin restructurarea discursurilor şi ofertelor dacă speră să îşi păstreze indicatorii economici şi în următorul deceniu.