Legătura dintre starea emoţională şi consumul de substanţe care dau dependenţă

O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Harvard a publicat un raport în care a prezentat rezultatele a patru studii în care  subiectul cercetării a fost reprezentat de către relaţia dintre emoţii şi comportamentele adictive, notează Medicalxpress.

Cele patru studii ale căror concluzii au fost folosite în acest raport au adunat date de la peste 100.000 de oameni de-a lungul unei perioade care s-a întins pe 20 de ani. Oameni de ştiinţă au ajuns la concluzia că tristeţea joacă un rol deosebit de puternic în dezvoltarea dependenţelor; raportul explică faptul că dintre toate emoţiile negative pe care o persoană le poate experimenta, tristeţea este cea care are o corelaţie mai accentuată în cazul unor dependeţe precum cea de tutun.

• Protest Greenpeace la Forumul Economic Mondial: ce mesaje au afișat activiștii?
• Europa trebuie să învețe cum să aibă grijă de ea însăși, avertizează Volodimir Zelenski

„Consensul general în domeniu a fost că orice tip de sentimente negative, fie că este furie, dezgust, stres, tristeţe, frică sau ruşine, ar face persoanele mai susceptibile să utilizeze substanţe care dau dependenţă”, explică Charles A. Dorison, doctorand al Universităţii Harvard. „Raportul nostru sugerează că realitatea este mult mai nuanţată decât ideea de >. Mai exact, descoperim că tristeţea pare a fi un declanşator deosebit de puternic al consumului de substanţe care pot duce la dependenţă”.

 Dr. Jennifer Lerner, co-autoare a studiului, este de părere că acest raport ar putea fi folosit pentru a formula politici publice mai bune legate de reducerea numărului de persoane care sunt dependenete de tutun. Astfel, una dintre propunerile acesteia vizează modul în care sunt realizate campaniile împotriva fumatului, ea propune ca acestea să evite acele imagini şi situaţii care ar putea să declanşeze sau agraveze stările de tristeţe şi să determine nevoia de tutun în cazul persoanelor vizate.

„Credem că cercetările bazate pe teorie ar putea ajuta la identifcarea modului optim de abordare a acestei epidemii”, a spus Dorison. „Avem nevoie de o abordare interdisciplinară, care să includă psihologia, economia comportamentală şi sănătatea publică, pentru a face faţă acestei ameninţări în mod eficient”, mai adaugă acesta.

Raportul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Citeşte şi: