Ce să nu lipsească de pe masa de Revelion ca să ne meargă bine tot anul
Ca să intre cu bine în noul an, românii trebuie să respecte anumite tradiţii la masa de Revelion, spune Vasile Focşeneanu, etnograf şi profesor de istorie la Liceul „Aurel Vlaicu“ din Breaza.
Potrivit acestuia, de pe masa festivă nu trebuie să lipsească şapte mere roşii. „Cum este oul roşu de Paşte, aşa sunt merele roşii de Crăciun şi Revelion. Să nu lipsească merele roşii. Cele şapte mere roşii rămân pe masa festivă până de Sf. Ioan. Simbolizează sănătatea”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Vasile Focşeneanu.
Pe masa de Revelion trebuie să fie şi 12 nuci, simbolul trăiniciei în comunităţile de români, care trebuie puse într-o strachină. Ele reprezintă cele 12 luni ale anului, iar pentru bunăstare specialişţii recomandă 12 boabe de strugure alb.
„Trebuie să rămână pe masa de Revelion, toate, până la ultima masă de 1 ianuarie. Atunci vor fi ridicate de pe masă”, susţine profesorul de istorie.
Conform acestuia, dintre legume, ceapa şi ustutoriul trebuie să se regăsească în mâncarea de anul nou.
„Ceapa dă vigoare, usturoiul alungă spriritele rele. De la aperitiv nu trebuie să lipsească ceapa, eventual roşie, iar usturoriul poate fi pus undeva discret sau în friptură. Pază bună împotriva primejdiei rele”, a mai afirmat profesorul din Breaza.
În ceea ce priveşte carnea, trebuie evitată cea de găină, care, dacă este consumată în noaptea de Revelion, se spune că „zboară norocul din casă”. În schimb, este recomandat peştele, considerat aducător de bani.
De asemenea, vinul trebuie să fie obligatoriu roşu, iar la desert trebuie să fie măcar o prăjitură cu nucă.
„Faţa de masă să fie întotdeauna albă. Simbolizează puritatea şi curăţenia. Să intrăm în noul an curaţi la suflet, şi pe masă. Eventual, masa să fie decorată cu crenguţe de brad sau vâsc”, a mai precizat Vasile Focşăneanu.
Etnograful din Breaza susţine că în localitatea prahoveană se păstrează un ritual de pe vremea romanilor.
După miezul nopţii, oamenii sparg un dovleac, pentru prosperitate şi sănătate. Acesta trebuie să se spargă în cinci bucăţi, miezul trebuie să fie tare, iar seminţele trebuie împrăştiate. Dacă miezul este moale sau negru, nu e semn bun.
„Ritualul celor doi dovleci se practică la Breaza de 120 de ani. Este preluat de la romani. Este singurul ritual preluat de la romani. Dacă atunci când se pocneşte dovleacul miezul este moale, nu e semn bun. Tradiţia spune să se spargă în cinci bucăţi”, a mai spus Vasile Focşeneanu.
Primul dovleasc se pocneşte după prima ceată de colindători, de Crăciun, iar al doilea de Revelion.