Agenţia spaţială americană (NASA), a prezentat vineri roverul care deocamdată poartă numele Mars 2020. Denumirea oficială va fi aleasă în 2020. Vehiculul va fi trimis în luna februarie la Centrul Spaţial Kennedy, din Florida, unde vor fi asamblate cele trei secţiuni ale maşinii. Aparatul va fi lansat în luna iulie având ca ţintă un crater de pe Marte de dimensiunea insulei Manhattan. Potrivit unor teorii, Jezero Crater, cu o adâncime de 250 de metri, ar fi putut fi cândva o întindere de apă de dimensiunile lacului Tahoe. Craterul ar conţine sedimente, unele vechi chiar şi de 3,5 miliarde de ani, despre care savanţii consideră că ar putea oferi informaţii legate de prezenţa vieţii pe planeta Marte, potrivit Mediafax.
“Chestia e, totuşi, că noi căutăm urme de substanţe care au existat acm milioane de ani pe Marte”, a explicat Matt Wallace, unul dintre cei responsabili de proiect. Roverl va aduna în jur de 30 de mostre de sol care ar urma să fie recuperate şi transportate pe pământ în cadrul unei misiuni viitoare planificate de NASA pentru 2026. Ar fi pentru prima dată când mostre de pe Marte ajung pe Pământ.
Misiunea Marte 2020 este esenţială pentru viitoarele misiuni cu echipaj uman pe Marte, având în vedere inclusiv capacitatea de a produce oxigen pe suprafaţa planetei, a arătat Wallace. Roverul Mars 2020 Rover este dotat cu echipamente care pot transforma dioxidul de carbon, care se găseşte din exces, în oxigen.
Mars 2020 ar fi cel de-al cincilea vehicul marţian amplasat de NASA, cel mai recent fiind Curiosity, ajuns pe planetă în 2012 şi care continuă să străbată un teren de pe Marte, la sud-est de craterul Jezero.
Uniunea Sovietică a reuşit să amplaseze pe Marte primul rover, în 1971. Aparatul a pierdut legătura cu sonda spaţială Mars 3 la 20 de secunde după ce a ajuns pe suprafaţa planetei. Statel Unite au avut succes cu Sojourner, în 1997, care a transmis ceva mai bine de două luni. Mult mai bine au stat lucrurile cu roverul Spirit, ajuns pe Marte în 2003. A transmis vreme de şase ani. În 2004 a ajuns pe planetă Oportunity de la NASA, care a fost funcţional 15 ani pământeni (8 ani marţieni). Misiunea sa a fost considerată încheiată abia în februarie 2019, după şapte luni în care specialiştii au făcut eforturi să îl reactiveze. Oportunity a fost blocat de o furtună de praf în momentul în care trebuia să îşi reîncarce bateriile cu energie solară. În continuare este operaţional pe Marte roverul Curiosity, ajuns pe câmpia Aeolis Palus în noiembrie 2011.
China şi Japonia au încercat fără succes să amplaseze sateliţi artificiali în jurul planetei Marte. India şi Agenţia Spaţială Europeană au reuşit şi aparatele lor fiind încă operaţionale împreună cu cele amplasate de NASA.