Studiile şi rapoartele realizate de către oamenii de ştiinţă pentru autorităţi şi pentru publicul larg arată modul în care emisiile de gaze cu efect de seră, în principal dioxidul de carbon, afectează modul în care clima planetei funcţionează.
Efectele crizei climatice sunt profunde, şi în funcţie de regiunea geografică în care trăim efectele pot fi mai mult sau mai puţin grave. Astfel, cele mai uşor de observat urmări sunt cele legate de fenomenele meteo tot mai extreme pe care le putem vedea pe tot cuprinsul globului, pornind de la perioade de secetă îndelungate, furtuni şi uragane tot mai puternice sau pur şi simplu o dereglare a cursului anotimpurilor.
Dereglarea ciclului anotimpurilor aduce cu sine şi probleme în circuitul apei în natură, cercetătorii observând o scădere a cantităţii de apă care ajunge în sol prin precipitaţii: ploi sau ninsori. După cum arată un studiu recent din Nature Geoscience, ciclul apei este şi va fi radical transofrmat de către plante. În mod obişnuit, atunci când ne gândim la plante, luăm în calcul faptul că acestea pot absorbi dioxidul de carbon din atmosferă. Totuşi, cercetătorii au ajuns la concluzia că creşterea cantităţii de dioxid de carbon va duce, pe termen lung, la o creştere a populaţiei de plante, atât ca mărime, cât şi număr. Pe termen lung, această explozie a vieţii vegetale s-ar putea dovedi o problemă foarte importantă pentru oameni, mai ales din punctul de vedere al accesului la apă, un efect mai mult sau mai puţin distant al acestui fenomen fiind reprezentat de către eliminarea parţială sau chiar totală a umidităţii din sol, care eventual va duce la deşertificare.
Elementul central al tuturor studiilor legate de evoluţiile climatice este reprezentat de către emisiile de dioxid de carbon şi efectele pe care acestea le are asupra atmosferei. Măsurătorile cercetătorilor au arătat că, în ultimii 800.000 de ani, până la Revoluţia Industrială, nivelul dioxidului de carbon a fost relativ stabil, între 180-290 ppm părţi per milion. în ultimii 10.000 de ani, nivelul păstrându-se în jurul valorii de 280 ppm, până la Revoluţia Industrială şi folosirea pe scară largă a cărbunelui.
Măsurătorile din luna septembrie a acestui an au arătat că concentraţia de dioxid de carbon a crescut la 412 ppm, cu 47% mai mult faţă de perioada preindustrială. Studiile surprind o creştere a cantităţii de dioxid de carbon din atmosferă, de aproximatic 2ppm anual. O proiecţie pentru anul 2100 arată că nivelul ar putea ajunge până la 560 ppm.
În aceste condiţii, luând în calcul gravitatea situaţiei în care ne aflăm şi mai ales pericolele pe care le vom avea de înfruntat în viitor, trebuie să fim conştienţi de sursele din care sunt emise gazele cu efect de seră. Deşi problemele de mediu pot fi înţelese şi tratate dintr-o perspectivă individuală, trebuie să luăm în calcul faptul că activităţile industriale şi companiile private din spatele acestora sunt cele care produc o mare parte din emisiile de dioxid de carbon.
Studiile arată că o treime din emisiile de carbon din anul 1965 sunt realizate de un grup restrâns de companii. Potrivit unei analize realizate de Richard Heede, de la Climate Accountability Institute din SUA, cea mai mare autoritate din lume care monitorizează efectul combustibililor fosili asupra mediului, 20 de companii din întreaga lume contribuie la 35% din totalul emisiilor de dioxid de carbon şi metan la nivel global. Mai jos găsiţi primele zece companii din întreaga lume, private sau de stat, care poluează cel mai mult.
Această companie din Arabia Saudită a obţinut 355,9 miliarde de dolari din extragerea ţiţeiului în anul 2018. Emisiile de carbon din activităţile de extragere şi rafinare ale acestei companii se ridică la 59.262.000 tone de CO2 în intervalul 1965-2017, ceea ce înseamnă 4,38 % din emisiile globale.
Analizele experţilor indică o creştere de 7,2% a emisiilor în intervalul 2018-2030. Proiectele viitoare ale companiei includ extinderea capacităţilor de extragere, dar şi o serie de investiţii de 1,51 miliarde de dolari în energia regenerabilă.
Chevron îşi are sediul în California, Statele Unite, şi activează în domeniul petrolier, profiturile din această activitate ridicându-se anual la 158,9 miliarde de dolari. În perioada 1965-2017, această companie a fost răspunzătoare de producerea şi eliminarea în atmosferă a 43.345.000 tone de dioxid de carbon, 3.3% din producţia globală; iar în intervalul 2018-2030 specialiştii au prevăzut o creştere de 20% a emisiilor.
Credit foto: 123RF
Anul trecut, Chevron a lansat Future Energy Fund, dedicat eforturilor legate de dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, proiect în care au fost investite 100 de milioane de dolari în iunie 2018. De asemenea, compania susţine că, de-a lungul timpului, peste un miliard de dolari a fost folosit pentru tehnologii de capturare şi stocare a dioxidului de carbon.
Chevron s-a aflat în atenţia publicului datorită problemelor de mediu pe care le-a cauzat în pădurea amazoniană şi o serie de deversări de ţiţei în Angola şi Brazilia. Pe viitor, corporaţia vrea să investească 20 de miliarde de dolari pentru a-şi extinde operaţiunile din din Kazahstan şi Texas, Statele Unite.
Această companie de stat rusească a produs 43.230.000 tone de dioxid de carbon între 1965 şi 2017, 3,19% din totalul emisiilor globale din această perioadă; proiecţiile cercetătorilor sugerând că în intervalul 2018-2030 emisiile vor creşte cu 3%.
În viitor, oficialii companiei vor să extindă activitatea de extracţie şi în Peninsula Yamal din Siberia, fiind preconizată o cantitate de 360 miliarde de metri cubi de gaz anual.
Gazprom se află în mijlocul multor controverse, în general producţia de gaz fiind folosită pentru a influenţa evoluţia evenimentelor internaţionale. De asemenea, comapnia se face vinovată de capturarea şi închiderea a 30 de activişti Greenpeace care au ocupat o platformă din Oceanul Arctiv.
Această companie din Statele Unite ale Americii a produs 41.904.000 tone de dioxid de cabon, 3,09% din canditatea de carbon produsă între 1965-2017. Pe viitor, oamenii de ştiinţă preconizează o creştere a emisiilor de 35% în intervalul 2018-2030.
În luna mai a acestui an, Exxon a anunţat că va investi 100 de milioane de dolari în dezvoltarea tehnologiilor de reducerea a emisiilor. Într-un mod asemănător altor companii, Exxon s-a aflat în mijlocul controverselor, dezastrul din anul 1989, atunci când un petrolier al companiei s-a lovit de un recif şi a deversat în mare 37.000 tone de ţiţei, fiind considerat cel mai grav accident de acest fel cauzat de către om.
Această companie deţinută de către Republica Iraniană a produs 35 de milioane de tone de dioxid de carbon, 2,63% din cantitatea emisă între 1965-2017. În viitor, proiecţiile arată că va înregistra o creştere a emisiilor de 9,7%, iar în intervalul 2018-2030, emisile de carbon vor fi de aproximativ 15.132.000 tone.
În viitor, oficialii companiei plănuiesc extinderea operaţiunilor şi capabilităţilor de extragere în viitorii 10 ani, asta deşi, după cum arată datele, producţia de ţiţei se află la un minim istoric din cauza impunerii sancţiunilor americane.
Compania BP este răspunzătoare de explozia platformei petroliere Deepwater Horizon, urmată de o scurgere a 4 milioane de barili de ţiţei în Golful Mexic, în urma căreia şi-au pierdut viaţa 11 angajaţi ai companiei. Efectele acestei deversări pot fi văzute chiar şi în prezent şi, conform experţilor, evenimentele au dus la schimbări fundamentale ale ecosistemlui oceanic.
Credit foto: 123RF
BP a emis 34.015.000 de tone de dioxid de carbon, reprezentând 2,51% din totalul emisiilor dintre anii 1965-2017. În intervalul 2018-2030, BP va înregistra o creştere de 20,1% a emisiilor, cu aproximativ 7.634.000 tone.
Informaţiile publice despre proiectele companiei cupirnd o extindere a operaţiunilor în Golful Mexic, dar şi o investiţie de 500 de milioane de dolari în energia regenerabilă.
Această companie olandeză este răspunzătoare de 31.948.000 tone de dioxid de carbon aflate în atmosfera noastră, reprezentând 2,36% din emisiile din intervalul 1965-2017. Intervalul 2018-2030 va duce o creştere de 37,6% a emisiilor de carbon, cu aproximativ 9.403.000 mai multe tone de dioxid de carbon.
Shell a investit 1-2 miliarde de dolari în proiecte legate de energia regenerabilă în 2018. În viitor, compania vrea să investească în extinderea capacităţilor de extragere a ţiţeiului din Sierras Blancas, Argentina.
Această companie aflată în proprietate privată şi de stat a extras 600.000.000 de tone de cărbune în anul financiar 2018-2019 şi, în intervalul 1965-2017, a produs 23.124.000 tone de dioxid de carbon, reprezentând 1,71% din producţia globală. În ceea ce priveşte inveştiiţile în tehnologiile dedicate energiei regenerabile, nu există informaţii care să susţină dorinţa de implicare în acest domeniu.
Această companie este deţinută de către statul mexican şi a produs, între anii 1965-2017, 22.645.000 tone de dioxid de carbon, 1,67% din emisiile globale. În viitor, compania îşi va orienta atenţia către proiectele din apele puţin adânci, ceea ce va însemna o reducere semnificativă a costurilor legate de exploatarea şi rafinarea ţiţeiului.
Nu există informaţii publice care să susţină implicarea acestei companii în proiectele legate de mediu sau energia regenerabilă. De asemenea, trebuie precizat faptul că imaginea companiei este pătată de acuzaţiile de corupţie şi evaziune fiscală a unor oficiali de top din cadrul acesteia.
Această companie de stat din Venezuela a produs 15.745.000 tone de dioxid de carbon, 1,16 din totalul emisiilor, între anii 1965-2017. Pe viitor este proiectată o sădere de 12,7% a producţiei din cauza sancţiunilor americane, în ciuda deţinerii celor mai mari resurse de petrol din lume.
Asemenea altor companii din doemniul petrolier, Petróleos de Venezuela a avut parte de accidente de mediu, cel care a avut loc în 2012 şi care a dus la moartea a 42 de oameni fiind cel mai cunoscut.
Citeşte şi: