Marea groapă de gunoi, una dintre mândriile Chinei, s-a umplut cu 25 de ani mai devreme
Groapa de gunoi Jiangcungou din provincia Shaanxi Province, are o dimensiune egală cu 100 de terenuri de fotbal şi a fost concepută pentru a primi 2.500 de tone de gunoi pe zi. În realitate a trebuit să gestioneze cantităţi de până la 10.000 de tone pe zi, fiind cea mai solicitată groapă de gunoi din China.
Citeşte şi BBC: De ce importă România gunoi?
China este considerată unul dintre statele care poluează cel mai mult, întâmpinând greutăţi de ani buni în procesarea gunoiului produs populaţia care a atins un număr de 1,4 miliarde de cetăţeni, potrivit Mediafax.
Groapa de gunoi din apropierea oraşului Xi’an a fost construită în 1994 şi trebuia să funcţioneze până în 2044. Întreprinderea deserveşte 8 milioane de cetăţeni şi acoperă o zonă de aproape 700.000 de metri pătraţi, atingând o adâncime de 150 de metri. Groapa avea o capacitate de 34 de milioane de metri cubi. Xi’an rămăsele unul dintre puţinele oraşe din China care nu se bazează decât pe groapa de gunoi pentru prelucrarea gunoiului.
La începutul lunii noiembrie, o nouă fabrică de incinerare a gunoiului a fost deschisă şi alte patru sunt proiectate să fie iaugurate până în 2020. Acestea ar urma să proceseze 12.750 de tone de gunoi pe zi.
Demersul are ca scop reducerea numărului de gropi de gunoi pe teritoriul Chinei, fiind preferate alte metode de procesare a deşeurilor, cum ar fi incinerarea.
Autorităţile au afirmat că groapa de gunoi ar trebui să fie transformată treptat într-un parc ecologic.
China a adunat în 2017 nu mai puţin de 215 milioane de tone de gunoi din gospodăriile din ţară, potrivit cifrelor oficiale. Cifra crescuse simţitor faţă de cele 152 de milioane de tone, raportate cu un deceniu mai devreme.
China avea 654 de gropi de gunoi şi 286 de fabrici de incinerare a gunoiului.
China a anunţat că intenţionază să recicleze 356% din gunoiul provenit din marile oraşe până la finalul anului 2020. În luna iulie, sortarea şi reciclarea gunoiului a devenit obligatorie în Shanghai. În 2015, o alunecare de teren s-a produs la o groapă de gunoi din sudul oraşului Shenzhen şi 73 de persoane şi-au pierdut viaţa. Groapa de gunoi era concepută pentru a adăposti patru milioane de metri cubi de gunoi, depozitat până la o înălţime maximă de 95 de metri. În momentul accidentului, groapa era plină, constatându-se existenţa a 5,8 milioane de metri cubi de gunoi care ajungea la 160 de m înălţime.
Pentru multă vreme, China a procesat şi gunoi din alte ţări. Autorităţile au întrerupt contractele la finalul anului 2017, când au fost interzis importul pentru 24 de tipuri de gunoi. Numai în 2017, ţara primise şapte milioane de tone de deşeuri din plastic din Europa, Japonia şi Statele Unite şi 27 de milioane de deşeuri din hârtie. După 2017, o bună parte din gunoiul ţărilor bogate a fost preluat pentru procesare de Malaezia, Philipine şi Indonezia. Unele dintre aceste ţări s-au declarat copleşite de impactul gunoiului asupra mediului şi au bocat importul şi au început chiar să returneze gunoiul.