„În momentul de faţă, noi toţi făcând schimburi intracomunitare, suntem agreaţi cu ştampilele ovale. Ştampila Ovală înseamnă doar carne din afară, carne, slănină din afară. Din România, în acest moment, pe ştambile hexagonale, ştiţi că e ştampila de tranzit, nu achiziţionăm carne”, a explicat vineri, Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu la evenimentul „Zilele Salamului de Sibiu”, care a avut loc la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale.
Aceasta a mai spus că străinilor le place foarte mult Salamul de Sibiu, în special chinezilor, însă asociaţia exportă în China. „Adresabilitatea cea mai mare este legată de publicul românesc, noi acolo ducem cele mai mari cantităţi. Dar să ştiţi că recunoaşterea prin Indicaţie Geografică Protejată a acestui produs, câştigul nostru cel mai mare e că l-am dus pe masa europenilor. Oricine va veni străin în România, orice european, american şi orice naţie, chinezilor le place la nebunie, sunt uluiţi de acest salam, îl iubesc, platoul, starterul să fie cu Salam de Sibiu. Nu avem schimburi cu China, nu avem din punct de vedere sanitar veterinar, nu sunt schimburile cu China agreate pe crude uscate, pentru că nu au tratament termic profund. Aşa trebuie să fie, tratament termic peste 65 de grade, şi noi suntem cu tratament la rece”, a declarat Carmen Gavrilescu.
Preşedintele Asociaţiei a adăugat că materia primă provine în special din Spania, Italia şi Germania, unde competiţia pentru achiziţie e foarte mare din cauza pestei porcine. „Cărnurile sunt toate din perimetrul european, din Spania, Italia, Germani. Valul puternic este din China, ce se întâmplă în China şi Vietnam. Importurile Chinei s-au dublat. E o competiţie uluitoare în momentul de faţă, se vinde în avans. Producţia foarte multora era vândută până în luna martie anul viitor”, a explicat aceasta.
Preţurile Salamului de Sibiu au crescut cu 10% la raft, faţă de anul trecut, iar de când a fost recunoscut pe plan european, consumul de Salam de Sibiu a crescut la 4 felii pe an pe locuitor.
„Preţurile au crescut cu 15%. Sunt preţurile de achiziţie pe materie primă, dar să ştiţi că preţurile la raft au crescut cu până în 10%. Pentru că noi temporizăm, încercăm ca acest lucru să nu ajungă la consumator. Este un salam care o ţintă mediu-plus, trebuie să poţi să ţi-l permiţi. De aceea noi am promovat zona de feliere, produsul feliat, tocmai ca mai mulţi consumatori să aibă acces. Suntem într-o zonă de creştere pentru un produs Premium”, a mai spus Carmen Gavrilescu.
Salamul de Sibiu a fost înregistrat ca produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), după ce în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicat regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 9 februarie 2016. Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne provenită de la porci ajunşi la maturitate şi din slănină tare. Amestecul este umplut în membrane naturale şi/sau colagenice şi supus afumării cu lemn de esenţă tare, maturării şi uscării la rece, având o perioadă de maturare-uscare îndelungată, de minimum 70 de zile.