Scandalul din CNSAS pe „Experimentul Piteşti” continuă. Conducerea, acuzată că a acţionat în nume propriu

Germina Nagâţ, Alexandra Toader şi Adrian Cioflâncă au transmis un comunicat prin care atrag atenţia că deşi informaţia semnată, joi, este semnată ca fiind poziţia conducerii Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Statului (CNSAS), textul nu a fost discutat şi aprobat în Colegiu, aşa cum prevede legea.

„CNSAS este condus, prin vot majoritar, de un grup format din 11 membri, învestiţi de Parlamentul României cu drepturi egale. Este cât se poate de regretabil faptul că Preşedintele instituţiei (Constantin Buchet – n.r.) , ales în această funcţie chiar de colegii săi, îşi arogă din nou dreptul de a se substitui Colegiului şi de a comunica oficial opinii şi puncte de vedere strict personale, care nu au fost discutate în prealabil şi nu au fost asumate prin vot”, se arată în comunicatul transmis de cei trei membri CNSAS.

În acelaşi comunicat, ei spun că dezavuează în mod ferm orice tentativă de cenzurare a informaţiilor aflate în arhiva CNSAS, de discreditare sau de intimidare a angajaţilor.

„Dezavuăm în mod ferm orice tentativă de cenzurare a informaţiilor aflate în arhiva CNSAS, de discreditare sau de intimidare a angajaţilor noştri, care prin activitatea de cercetare istorică le valorifică punându-le, în mod legal şi legitim, în circuitul public. Documentele din arhiva Consiliului trebuie să sprijine dezbaterea ştiinţifică autentică (…). Ascunderea, cenzurarea sau manipularea informaţiilor din dosarele fostei Securităţi reprezintă o denaturare gravă a misiunii instituţiei şi o maculare a memoriei victimelor, faţă de care respectul nu poate exista în absenţa adevărului”, se mai arată în comunicat.

„Trei membri CNSAS îl acuză pe preşedintele instituţiei, Constantin Buchet”

Contactată de MEDIAFAX, Geanina Nagâţ a declarat, vineri, că prin comunicatul transmis a dorit să tragă un semnal de alarmă „dacă cineva semnează un text care începe cu

„Am explicat că ceea ce s-a postat pe site-ul instituţie (CNSAS – n.r) nu a fost agreat în Colegiu, analizat, discutat în Colegiu, aşa cum e firesc şi legal şi am precizat acest lucru pentru că mie mi se pare relevant, pentru modul în care funcţionează instituţia. Nu numai mie mi se pare relevant, adică dacă cineva semnează un text care începe cu

Reacţia celor trei membri CNSAS a venit după ce instituţia a anunţat, joi, că doi angajaţi ai instituţiei, Mădălin Hodor şi Mihai Demetriade, au vorbit în nume propriu când au jignit studenţii care au trecut prin „Experimentul Piteşti”. Consiliul a catalogat aceste afirmaţii drept o ofensă adusă celor care au suferit în regimul de detenţie comunist.

„Autorii acestor declaraţii au acţionat în nume personal şi, deşi sunt funcţionari publici, nu au cerut acordul instituţiei pentru o poziţie oficială, instituţională, pe această temă”, se arată într-un comunicat al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

Potrivit sursei citate, declaraţiile formulate de cei doi „sunt o ofensă adusă celor care au suferit în regimul de detenţie comunist şi prin asocierea numelui C.N.S.A.S., ei aduc prejudicii majore instituţiei”.

„Negarea crimelor comunismului în România constitue o crimă morală care demonstrează că nu s-a înţeles dimensiunea suferinţei din închisorile sistemului concentraţionar comunist, istorie de tristă amintire pentru mii de familii de compatrioţi”, a declarat Constantin Buchet, preşedinte al Colegiului C.N.S.A.S, în acelaşi comunicat.

Precizările din comunicatul CNSAS au venit după ce cercetătorul Mihai Demetriade a declarat, într-un interviu la FRI, că cercetările arată că nu este chiar sigur ca victimele Experimentului Piteşti au fost „victime până la capăt”.

„Explicaţia asta pedagogică este asta că a existat un actor represiv, şi anume Securitatea, care a pus în scenă experimentul ăsta pedagogic, care a avut nişte victime. Asta este o lectură foarte comodă simbolic, pentru că avem identificaţi represorii, avem identificată metoda şi avem identificate victimile. Iar cercetarea de arhivă dovedeşte că nu e foarte sigur că, de pildă, victimele au fost victime pînă la capăt. Deci complicitatea lor cu experimentul e cu mult mai subtilă şi mai adîncă”, a spus Demetriade.

Ulterior, istoricul Mădălin Hodor a scris pe Facebook că cei torturaţi în cadrul „Experimentului Piteşti” erau „doar nişte c…aţi cu ochi care se torturau între ei pentru un blid în plus”.

„Hodor asta are un nas cam suspect. De aici aş începe eu să cercetez care e treaba cu individul ăsta” zice un băiat. Astăzi, prietenul Mihai Demetriade a postat pe contul de Facebook un interviu al lui despre Piteşti. Ei, interviul ăsta, bazat pe cercetările lui de ceva ani, cam dă la temelia unuia dintre marile mituri ale carpetei cu Răpirea din Serai din CV-ul marilor istorici antucomunişti ai patriei. Care şi-au cam construit nişte cariere şi au produs nişte scrieri de toată jena, nu mai zic şi nişte filme bune de aruncat la coş. Evident, şi aici prietenii ştiu de ce, cel mai tare au sărit de cur în sus trepanaţii noii drepte, vexaţi nevoie mare că le strică omul feng shui-iul cum că bunicuţii lor mici şi verzi au fost victimele sovieticilor. Când colo ce să vezi? Legionarii ăia drepţi şi buni erau doar nişte c…aţi cu ochi care se torturau între ei pentru un blid în plus. Cu voluptate aş spune. Mvaiii ce urlete! Cum nu le-a ajuns să îl injure pe Mihai, au descoperit că suntem prieteni, că susţinem USR şi alte chestii. Şi aşa au ajuns şi la nasul meu lung. Ca să scutesc banii de investigaţii vă spun din capul locului că nu sunt evreu, deşi aş fi onorat să fiu. Pe de altă parte aş avea sugestia să începeţi investigaţia din altă parte anatomică asimiltată de regulă cu lungimea nasului”, se arată în postarea de pe Facebook a lui Hodor.