Statele Unite ale Americii vor să îşi reconfirme supremaţia spaţială şi de aceea, prin NASA, plănuiesc o nouă aselenizare. Această nouă epocă a explorării spaţiale ţinteşte către Lună, dar scopul mai mare al acesteia este punerea primului om pe Marte şi poate chiar primele aşezări umane în afara Pământului.
Pentru a putea să se ridice la înălţimea acestor aşteptări, NASA a creat programul Artemis, care în anul 2024 ar trebui să pună prima femeie pe suprafaţa Lunii. În ciuda controverselor legate de bugetul alocat şi de problemele legate de respectarea programului stabilit, cercetătorii NASA John Connolly şi Niki Werkheiser au vorbit, în premieră, despre planurile agenţiei legate de misiunile programului Artemis, notează Ars Tehnica.
Prima misiune care va ajunge pe suprafaţa Lunii va dura 6,5 zile, dublu faţă de cea mai lungă misiune din cadrul programului Apollo. În acest interval, astronauţii vor efectua în jur de patru ieşiri pe suprafaţa selenară şi vor efectua o serie de experimente ştiinţifice, unele dintre acestea având rolul de a obţine mostre de apă din depozitele de sub suprafaţă. „Vom avea de la bun început un program ştiinţific foarte robust”, a explicat dr. Connolly.
Pe lângă timpul mult mai mare pe care astronauţii ar trebui să îl petreacă pe Lună în comparaţie cu programul Apollo, oamenii de ştiinţă au precizat faptul că, pentru Artemis, NASA plănuieşte să trimită o serie de echipamente în avans pe suprafaţa selenară. Printre acestea echipamente se numără un rover nepresurizat pe care astronauţii îl vor putea controla de la suprafaţă.
Oamenii de ştiinţă ai NASA plănuiesc să amplaseze baza selenară aprope de Polul Sud al Lunii, la o distanţă de 5-15 kilometri de regiunile întunecate, acestea aflându-se la o distanţă pe care roverul o poate acoperi.
Pe lângă experimentele pe care astronauţii vor să le efectueze pe suprafaţa selenară, NASA îşi propune ca prima misune din programul Artemis să aducă la întoarcere şi o serie de mostre de sol şi roci care vor fi analizate în laboratoarele agenţiei. Inginerul Greg Chavers, de la Marshall Space Flight Center, a explicat în timpul unei alte întâlniri faptul că o capacitate de stocare minimă de 35 kilograme de mostre reprezintă o condiţie extrem de importantă pe care agenţia o pune companiilor care vor să liciteze pentru a construi landerul pentru prima misune.
Citeşte şi: