Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 1.500 de persoane, cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban şi rural, şi pe un subeşantion de 500 de persoane la care a fost realizat în paralel şi examenul clinic la cabinetele medicilor dermatologi.
Declarat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a 5-a cea mai importantă boală cronică netransmisibilă, împreună cu boli precum diabetul, cancerul, bolile cardiovasculare sau respiratorii, psoriazisul este o boală cronică, sistemică, ce afectează nu doar pielea, ci şi alte organe, ducând frecvent la complicaţii. De aceea, Societatea Română de Dermatologie subliniază necesitatea unui management adecvat al acestei afecţiuni, în vederea creşterii calităţii vieţii pacientului şi atrage atenţia asupra importanţei diagnosticului precoce şi a îngrijirii de specialitate.
În cazul unui pacient cu psoriazis vulgar care este diagnosticat cu întârziere riscul de agravare a bolii asociate este de câteva ori mai mare decât în cazul unui pacient fără psoriazis.
„În contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Psoriazisului, continuăm să creştem gradul de conştientizare cu privire la importanţa diagnosticului timpuriu şi a îngrijirii de specialitate pentru persoanele cu psoriazis. Psoriazisul este mai mult decât o boală de piele, este o afecţiune care trece de bariera tegumentului şi are multe comorbidităţi, acesta fiind si semnalul de alarmă transmis la nivel mondial, prin intermediul campaniei
Psoriazisul reprezintă o provocare la nivelul întregii lumi şi aproximativ 125 de milioane de persoane suferă de acest tip de boală la nivel global. Cu toate acestea, lipsa de informare în ceea ce priveşte psoriazisul face ca publicul larg să perceapă greşit această afecţiune cu implicaţii severe la nivel psihosocial şi în viaţa de zi cu zi a pacienţilor. Pentru că se consideră o boală contagioasă, oamenii evită să intre în contact direct cu pacienţii, ducând la stigmatizarea şi izolarea lor. Stigma socio-profesională asociată scade semnificativ calitatea vieţii bolnavilor, aceştia ajungând să se confrunte cu un nivel crescut de depresie, dar are şi alte consecinţe psihosociale negative, precum ruşine, furie, îngrijorare şi jenă.
43% dintre bolnavi consideră că psoriazisul este o ”ruşine socială”
60% dintre pacienţi suferă de episoade depresive
1 din 3 bolnavi a avut un gând suicidal într-un anumit moment
50% dintre pacienţi relatează o calitate a vieţii scăzută din cauza discriminării la locul de muncă
62% dintre pacienţi se confruntă cu probleme financiare din cauza bolii.
Psoriazisul prezintă consecinţe extrem de importante şi la nivel socio-economic: pacienţii cu psoriazis sever ratează anual în medie între 3 şi 26 de zile de muncă, în timp ce 23% dintre aceştia afirmă că psoriazisul a influenţat alegerea unei cariere profesionale.
„Diagnosticat la timp, un pacient cu psoriazis poate să ducă o viaţă normală. De aceea, este foarte important ca acesta să se prezinte la medicul dermatolog, el fiind singurul care poate stabili diagnosticul şi, numai cu ajutorul său, pacientul poate să ţină boala sub control. Tratamentul este administrat doar la recomandarea medicului, care constă de la tratamente locale până la cele mai noi soluţii de tratament biologic. Iar prin vizitele regulate la medic şi un stil de viaţa sănătos, constând într-o dietă echilibrată, mişcare, gestionarea stresului şi o stare mentală pozitivă, leziunile pot dispărea şi calitatea vieţii pacientul nu este afectată”, adaugă dr. Alin Nicolescu.
Psoriazisul este o afecţiune cutanată cronică, ce apare pe un fond genetic, sub influenţa anumitor factori declanşatori. Boala afectează în proporţii egale femeile şi bărbaţii, vârsta medie de debut fiind în general situată în intervalul 15-30 de ani, însă poate să apară la orice vârstă, inclusiv la copii. Cauzele exacte ale psoriazisului nu sunt cunoscute. Este însă confirmat faptul că boala este legată de sistemul imunitar şi că există o predispoziţie genetică de a dezvolta această afecţiune, iar stresul mental şi emoţional este un factor important care determină exacerbarea bolii.
Printre cele mai comune simptome se numără: leziuni roşii, inflamate, la nivelul pielii, cu forme şi dimensiuni variate, bine delimitate; scuame (cruste) alb-sidefii la nivelul leziunilor, care se detaşează cu uşurinţă; piele uscată, uneori poate crăpa şi sângera; senzaţie de mâncărime, iritaţie sau arsură. Zonele pe care apar de obicei leziunile sunt coatele, genunchii, scalpul, regiunea lombară a spatelui. În anumite cazuri, psoriazisul se poate extinde şi la nivelul unghiilor sau palmelor sau pe oricare regiune corporală.