Organizatorul Conferinţei internaţionale „Educaţie fără stres-integritate, compasiune, generozitate”, Nicolae Stoian, a declarat, vineri, că autorităţile din România nu vorbesc aproape deloc despre cum să se simtă mai bine, mai împliniţi şi mai fericiţi profesorii şi elevii. Potrivit acestuia, rolul conferinţei organizate la Cluj-Napoca este de a lansa proiecte-pilot menite să reducă stresul în şcoli.
„Această conferinţă, cea mai mare din România şi prima de acest gen organizată în Sud-Estul Europei, este dedicată combaterii stresului în domeniul educaţiei, atât în rândul profesorilor, cât şi în rândul elevilor. Este prima încercare de a pune elevul şi profesorul în prim-planul procesului educaţional. Până acum, autorităţile din România au vorbit doar despre câţi bani se alocă, ce şi cum să se predea şi aproape deloc despre cum să se simtă mai bine, mai împliniţi, mai fericiţi, atât profesorii, cât şi elevii. O minte stresată este o minte care nu poate învăţa, care nu poate crea, care nu este liberă. Profesorii sunt suprasolicitaţi emoţional, adesea şi fizic. Conferinţa reprezintă primul pas spre a produce o schimbare în sistemul de educaţie din România şi îşi propune lansarea unor proiecte pilot menite să reducă stresul în şcoli cu scopul de a creşte dorinţa de învăţare în rândul elevilor şi a bucuriei de a preda în rândul profesorilor”, a spus Stoian.
Fondatorul unei şcoli private din Cluj, Simona Baciu, a declarat, la rândul său, că nu există o baghetă magică de reducere a stresului, primul pas fiind, însă, recunoaşterea faptului că există o problemă, cea a stresului din educaţie, în rândul elevilor şi profesorilor, dar şi că există soluţii.
„Ştiinţa ne-a ajutat foarte mult să vedem cum funcţionează creierul nostru şi s-a observat că, atunci când vrem să luăm o pauză, medităm sau ne rugăm sau pur şi simplu stăm în tăcere şi reflectăm, toate aceste lucruri creează un spaţiu care aduce liniştea şi putem să ne uităm la provocările zilnice dintr-o altă perspectivă. Mintea noastră devine mai calmă, mai liniştită. În clase se poate introduce, de exemplu, un minut de reflecţie la sfârşitul orei, când toţi elevii se liniştesc şi rămân cu gândul la ceea ce au învăţat, plecând din sala de clasă cu ceva pentru ei sau o perioadă de linişte de 10-15 minute la nivelul întregii şcoli, la finalul orelor. Trebuie să facem ceva pentru noi, pentru copii şi pentru profesori”, a subliniat Simona Baciu.
În cadrul evenimentului, au fost analizate rezultatele a două proiecte cofinanţate de UE, intitulate „Europe” şi „Friends”, desfăşurate din 2016, la care au participat aproximativ 2.000 de elevi, cadre didactice şi părinţi din Anglia, Belgia, Italia, Olanda, Portugalia şi Suedia.
„În cadrul acestor proiecte a fost introdusă în şcoli o perioadă de linişte de 10-15 minute, înaintea orelor de clasă şi după ore, în care, cine doreşte, poate practica o tehnică naturală psihofiziologică de relaxare profundă, numită meditaţie transcendentală, şi cine nu, doar stă liniştit. Rezultatele par surprinzătoare, iar aceste pauze speciale au readus armonia în şcoală. Profesorii şi elevii au relaţii mai bune, dorinţa de învăţare a sporit, elevii sunt mai creativi, violenţa în şcoală a fost redusă semnificativ, iar fenomenul de suprasolicitare în rândul profesorilor a înregistrat scăderi importante”, au precizat organizatorii conferinţei.
Fred Travis, specialist în neuro-ştiinţe şi directorul „Centrului pentru Studiul Creierului, al Conştiinţei şi Cogniţiei” de la Universitatea de Management Maharishi (SUA), a explicat cu ajutorul unui electroencefalograf cum se modifică activitatea creierului în timpul practicării meditaţiei transcendentale, astfel încât se produce starea de „odihnă alertă” care este propice învăţatului.
La conferinţa din Cluj-Napoca participă zeci de profesori, consilieri şcolari, părinţi din România, Portugalia, Marea Britanie şi SUA, care oferă soluţii practice de recăpătare a armoniei în sala de clasă.