Aceasta este a patra licitaţie cu obiecte personale ale lui Neil Armstrong, după alte trei care au generat încasări totale de 12 milioane de dolari.
Rick şi Mark Armstrong, fiii astronautului, au declarat pentru o publicaţie americană că au donat numeroase obiecte care i-au aparţinut tatălui lor, de la moartea acestuia, în 2012. Armstrong a refuzat în timpul vieţii să facă acest lucru.
Licitaţia de vineri este organizată de casa Heritage Auctions din Dallas şi oferă amatorilor medalii comemorative, steguleţe ale statelor americane care au făcut parte din încărcătura misiunii Apollo 11, dar şi o schemă a rutei de zbor desenată şi semnată de Armstrong. La aceeaşi licitaţie sunt scoase la vânzare obiecte care le-au aparţinut lui Buzz Aldrin şi Michael Collins, ceilalţi doi membri ai echipajului Apollo 11.
Armstrong a fost comandatul misiunii Apollo 11, care i-a mai inclus pe Edwin „Buzz” Aldrin, cel de-al doilea om care a păşit pe Lună, şi pe pilotul de modul Michael Collins.
O persoană discretă, Armstrong a fost descris drept „un erou tăcut”, fugind mereu de lumina reflectoarelor. Considera mereu că, de fapt, nu îşi face decât datoria. După ce a părăsit NASA, a fost profesor de inginerie spaţială la Universitatea din Cincinnati, între anii 1971 – 1979. Din 1982 până în 1992, a fost preşedinte al Computing Technologies for Aviation, Inc., din Charlottesville, Virginia. A murit la vârsta de 82 de ani, în Cincinnati, Ohio, pe 25 august 2012.
În iulie anul acesta, un spital din Ohio, SUA, a încheiat o înţelegere în valoare de 6 milioane de dolari cu familia lui Neil Armstrong, care a acuzat instituţia de neglijenţă privind complicaţiile postchirurgicale ce au dus la decesul celebrului astronaut american. Deşi s-a ajuns la această înţelegere financiară, reprezentanţii spitalului şi-au menţinut declaraţiile potrivit cărora i-au acordat lui Armstrong îngrijirea medicală de care a avut nevoie. Totuşi, spitalul, în numele său şi al angajaţilor, a fost de acord cu încheierea unei înţelegeri în valoare de 6 milioane de dolari, pentru a evita eventualele acţiuni publice pe care le-ar fi iniţiat familia dacă nu s-ar fi decis acest lucru, se arată în documente.