Thomas Young: Scutul antibalistic nu este un obiectiv important doar pentru România sau SUA

Dr. Thomas-Durell Young, lector superior la Şcoala Navală Postuniversitară din SUA, a vorbit, într-un amplu interviu pentru MEDIAFAX şi Monitorul Apărării şi Securităţii (MAS), la Conferinţa pe tema „Politica de securitate naţională, de la gândirea strategică la instituţiile de securitate şi apărare”, despre importanţa scutului antibalistic de la Deveselu.

• Incident misterios în Marea Baltică: Un cablu de electricitate care leagă Finlanda și Estonia s-a defectat
• Cum ar putea inteligența artificială să influențeze evoluția umană

Expertul american a mai abordat şi subiectul modernizării forţelor armate ale României, spunând că oamenii ar trebui să fie în centrul eforturilor de modernizare, întrucât aceştia sunt „cel mai important atu”.

Un alt subiect major abordat în cadrul interviului a fost cel al modului de distribuire a fondurilor alocate pentru apărare, dr. Thomas-Durell Young notând faptul că echipamentele învechite se pot dovedi o povară financiară semnificativă, iar utilitatea lor pe câmpul de luptă modernă este îndoielnică.

Redăm integral interviul acordat de Dr. Thomas-Durell Young:

Reporter: Care sunt principalele provocări de securitate în Europa Centrală şi de Est şi în regiunea Mării Negre?

Dr. Thomas-Durell Young: Înainte de a spune ceva, trebuie să fac o prefaţare a ceea ce spun cu precizarea că sunt aici în calitate privată, nu vorbesc având autoritatea guvernului Statelor Unite, aceasta sunt doar părerile mele.

Dar, în ceea ce priveşte provocările de securitate pentru Europa de Est şi Centrală – am scris pe larg despre acest lucru pe parcursul ultimilor ani; cred că se manifestată în unele dintre discuţiile de astăzi, iar acesta nu este un comentariu ad hominem la adresa cuiva, dar ştiţi că suntem toţi prizonierii trecutului nostru. Şi aş spune – şi voi vorbi despre acest lucru în prezentarea mea, mai târziu, în cursul acestei după-amiezi, – că puteţi vedea încă vestigii sau semne istorice ale unui regim anterior şi ale modului anterior de a face lucrurile şi ale modului anterior de a gândi; sunt conceptele, îmi place să argumentez, sunt presupunerile, sunt aşteptările, stimulentele; în continuare se află în proces de schimbare.

În unele privinţe, România este cu mult avansată; în unele privinţe, România este în urmă. Dar trebuie să spun că pe măsură ce petrec mai mult timp în ţări precum România – aceasta este a treia mea călătorie anul acesta şi este minunat să revin – totuşi, sunt mereu surprins de ceea ce găsesc şi mă bucur să văd că achiziţiile publice – chiar dacă vă plângeţi foarte mult în legătură cu achiziţiile în planul apărării – relativ vorbind, cred că aţi făcut o treabă foarte bună.

Dacă vă uitaţi la alte ţări, ce au plătit alte ţări, dacă vă uitaţi şi vedeţi ce au plătit polonezii, de exemplu, pentru (sistemele) Patriot, în comparaţie cu ceea ce aţi plătit pentru sistemele voastre (…); ce aţi făcut cu F-16; este mai mult decât lăudabil – o să vorbesc despre asta în această după-amiază. Puteţi vedea exemple de succes, dar mai există unele lucruri care sunt tulburătoare şi care trebuie abordate şi voi vorbi despre aceste exemple specifice în această după-amiază.

Reporter: Credeţi că scutul antibalistic amplifică riscurile de securitate pentru România?

Dr. Thomas-Durell Young: De fiecare dată, prezenţa unui obiectiv important şi valoros implică anumite vulnerabilităţi şi înţeleg ca s-ar putea pune această problemă, dar, pe de altă parte, acela chiar este un obiectiv important pentru NATO – nu doar pentru România, nu doar pentru Statele Unite, ci pentru NATO. Când le vorbesc studenţilor mei, sau când sunt în Europa Centrală şi de Est, lucrând cu diferite Ministere ale Apărării, şi state majore, sau cu politicieni, îmi place sa spun: Toată lumea vrea sa aibă ceea ce numim ‘garanţii de securitate’.

Noi am făcut – şi continuăm să facem – ce se presupunea că avem de făcut, şi asta e modul în care îi convingem pe partenerii noştri de buna-noastră credinţă, şi cred că România a făcut o treabă foarte bună, trimiţând trupe în Orientul Mijlociu, cred ca aţi făcut o treabă foarte bună alocând resurse în mod corect – cred că modul în care se cheltuiesc banii mai poate fi încă îmbunătăţit puţin, şi o să discutam acest aspect după-amiază.

Dar, anunţul extrem de important, făcut acum o săptămână sau acum două săptămâni, privind suma enormă de bani pe care România o va aloca pentru infrastructură, pentru baza de la Mihail Kogălniceanu, cred că a fost un exemplu remarcabil de ‘garanţie de securitate’, la fel cum sistemul defensiv antirachetă este un exemplu remarcabil pentru dorinţa României de a-şi face datoria în NATO.

Aşadar, este o vulnerabilitate? Posibil, dar sunt sigur că dă motive de gândit anumitor state aflate la est şi sud-sud-est atunci când privesc la România. Şi cred că este un lucru minunat.

Reporter: România şi celelalte ţări NATO investesc tot mai mult în îmbunătăţirea capacităţilor lor de apărare. Sunt aceste investiţii eficiente? Care ar fi bugetul de apărare adecvat pentru a acoperi problemele de securitate naţională ale României, în cadru intern şi în cel al alianţei?

Dr. Thomas-Durell Young: Sunt de părere că nu ajungem nicăieri dacă discutăm despre apărare punând aceste dezbateri în contextul procentului din PIB – produsul intern brut. Cred că este o greşeală uriaşă, pentru că în unele privinţe nu poţi cheltui niciodată suficient pentru apărare.

Cred că întrebarea mai importantă este: ce cumpărăm astăzi? Pentru că politicienii vă vor spune câţi bani aveţi; Ministerul Apărării, Statul Major General, militarii profesionişti, diverşii profesionişti civili – să nu-i uităm, pentru că şi eu sunt unul dintre ei – noi suntem cei care fac recomandările despre cum ar trebui cheltuiţi banii.

Acum, distribuţia bugetului dvs. de apărare este dezechilibrată. Înţeleg reforma pensiilor, înţeleg cantitatea imensă de bani pe care trebuie să o cheltuiţi cu personalul; vestea bună este că procentul scade – este minunat.

Dar, un buget sănătos al apărării – dacă vă uitaţi la cele trei categorii principale: personal, operaţiuni & întreţinere şi achiziţii – ar trebui să fie format din treimi egale. Când nu vă încadraţi în treimi egale, ceva lipseşte, ceva nu merge bine; prea mulţi bani pentru investiţii de capital – estonienii au avut această problemă, nu cheltuiţi suficienţi bani pentru instruirea adecvată a personalului, nu cheltuiţi suficienţi bani pentru antrenament.

Aşadar, de fiecare dată când acest lucru nu mai este aliniat, lucruri rele încep să se întâmple. Nu sunteţi în limite şi putem vedea acest lucru în privinţa cheltuielilor pentru operaţiuni şi întreţinere – mai puţin de 10% – unele dintre cele mai mici din toată Europa Centrală şi de Est.

Există însă şi alte ţări care cheltuiesc mult, cum ar fi Ungaria, care cheltuieşte, cred, aproape 32% pentru operaţiuni & întreţinere, dar, dacă te uiţi la indicatori, nu realizează antrenamente colective pentru armată şi flota de (avioane) Gripen nu zboară numărul necesar de ore. Deci, unde ajung banii?

Aşadar, aveţi procente, şi atunci trebuie să analizaţi datele rezultate, rezultatele. Dacă cheltuiţi foarte mulţi bani pentru operaţiuni & întreţinere, dacă folosiţi echipamente vechi – (avioanele) MiG-21 poate sunt utile pentru poliţie aeriană, dar nu sunt utile în spaţiul aerian modern – ce obţineţi, care sunt rezultatele pe care le primiţi?

Deci, uitaţi de procentul din PIB, uitaţi-vă la procentele din bugetul apărării, cum sunt alocat şi cheltuite, apoi puteţi începe să puneţi întrebări. Chiar am nevoie de toată această infrastructură? Am nevoie de asta? Am nevoie de toate aceste lucruri învechite? Am nevoie, esenţialmente, de două flote de nave? Navele moderne, cele două (fregate) Tip 22 şi apoi aveţi echipamente vechi; echipamentele vechi consumă bani şi oare cât sunt de eficiente, pot supravieţui pe câmpul de luptă modern? Am îndoielile mele.

Reporter: Care ar trebui să fie prioritatea principală a României având în vedere provocările de securitate cu care ne confruntăm?

Dr. Thomas-Durell Young: Modernizare. Modernizare din punct de vedere al echipamentului, modernizare în ceea ce priveşte transformarea oamenilor în cel mai important atu pe care îl aveţi. Modernizare şi instruire. Deci, foarte simplu, concentraţi-vă asupra individului şi continuaţi ceea ce aţi făcut: cumpăraţi inteligent, asiguraţi-vă că oamenii potriviţi sunt educaţi şi instruiţi şi apoi să-i dezvoltaţi; şi îi dezvoltaţi supunându-i la situaţii stresante. Nu vă testaţi suficient comandanţii, nu îi puneţi pe comandanţii să-şi evalueze subordonaţii.

Există o mulţime de lucruri învechite pe care încă le realizaţi, la care trebuie să vă gândiţi foarte mult; dar dacă scopul vostru fundamental este modernizarea: începeţi cu oamenii, pentru că este ceva ce puteţi face astăzi, care nu costă bani. Achiziţia de echipamente costă bani, costă valută, înţelegem asta; schimbaţi modul în care folosiţi oamenii aflaţi astăzi în cadrul forţelor, atragerea de oamenii potriviţi şi, urăsc să o spun, va trebui să pensionaţi persoanele care nu vor să fie pensionate. Fiecare forţă modernă de apărare, forţă profesionistă, trebuie să se ocupe de acest aspect; nu aveţi de încotro. În caz contrar, veţi ajunge să aveţi o armată învechită, care nu va fi de mare ajutor, nu pe câmpul de luptă modern; este un joc pentru tineri. Aşadar, acesta ar fi mesajul meu: modernizare; începeţi cu indivizii.

Dr. Thomas-Durell Young este lector superior la Şcoala Navală Postuniversitară şi manager de program la Centrul pentru Relaţii Civil-Militare, în cadrul Departamentului Apărării de la Washington. Este autorul/co-autorul a cinci cărţi, inclusiv „Anatomia instituţiilor de apărare europene post-comuniste: Mirajul modernităţii militare”.