Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), doar una din zece ţări are până la 50% şanse să atingă obiectivul impus de a nu înregistra o creştere a ratei acestei tulburări în rândul copiilor, în perioada 2010 – 2025.
Mai mult, şansele a 156 din cele 191 de ţări studiate coboară sub 10%, potrivit World Obesity Federation, care a compilat noile date în primul Atlas al Obezităţii Infantile.
De obicei, copiii obezi devin adulţi suferind de obezitate, tulburare care este asociată cu maladii ce scurtează durata vieţii, printre care boli cardiace şi diabet de tipul II.
Specialiştii spun că o creştere a numărului de copii suferind de obezitate va fi o povară şi mai mare pentru serviciile de sănătate publică. Această creştere demonstrează un eşec al guvernelor de a respecta şi proteja dreptul copiilor la o stare bună a sănătăţii, spune Donna Ryan, preşedinte al federaţiei.
Unele ţări au o rată scăzută a obezităţii, dar nu vor scăpa tendinţelor, iar altele au niveluri moderate sau mari şi nu fac nimic pentru a stopa fenomenul. Iar această tulburare afectează deopotrivă ţările sărace şi pe cele bogate.
Specialiştii estimează că, până în 2030, vor fi 62 de milioane de persoane obeze cu vârsta între 5 şi 19 ani în China, 27 de milioane în India, 17 milioane în SUA.
Federaţia a calculat şi un scor de risc în ceea ce priveşte o criză a obezităţii în următorul deceniu pentru cele 191 de state studiate. Cele mai mari scoruri – maximum 11 puncte – sunt înregistrate de unele insule din Pacific, precum Cook şi Palau, şi în Puerto Rico, iar Noua Zeelandă are 10,5 puncte.
În ceea ce priveşte bebeluşii – copiii cu vârsta sub un an -, Ucraina înregistrează cel mai mare procent, 26%, în timp ce în Insulele Cook 40,7% dintre persoanele cu vârste între 5 şi 19 ani sunt obeze. În SUA, un sfert dintre persoanele cu vârste între 5 şi 19 ani sunt obeze.
În România, se estimează că, până în 2030, 493.687 de copii şi adolescenţi vor fi obezi, dar specialiştii subliniază că în ţara noastră există reglementări în ceea ce priveşte promovarea alimentelor pentru copii şi politici pentru a reduce inactivitatea fizică şi dietele nesănătoase. Totuşi, România are 1% probabilităţi de a atinge obiectul OMS de a nu înregistra o creştere a ratei obezităţii infantile în perioada 2010 – 2025.
Potrivit specialiştilor, 20% dintre copiii supraponderali în 2030 vor suferi de obezitate severă şi este posibil să aibă nevoie de ajutor medical specializat, precum chirurgie bariatrică. Acelaşi procent riscă instalarea diabetului de tip II încă din copilărie, iar, ca adulţi, maladii precum cancerul şi boli cardiace.
Potrivit lui Louise Baur, medic pediatru şi profesor la Universitatea din Sydney, Australia, ambasador contra obezităţii infantile pentru federaţie, fenomenul, care a debutat la mijlocul anilor 1980, este şi o consecinţă a creşterii utilizării alimentelor gata preparate, a mijloacelor de transport motorizat, a sedentarismului – a scăzut numărul copiilor care merg pe bicicletă sau se plimbă – şi a folosirii ecranelor (computere, tablete etc.).
Atlasul Obezităţii Infantile se găseşte aici.