Legea are ca obiect de reglementare înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, instituţie publică de importanţă naţională cu personalitate juridică în subordinea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ,,Ellie Wisel”.
„Muzeul are ca scop prezentarea şi promovare istoriei culturii şi tradiţiilor comunităţilor evreieşti din România protejarea memoriei victimelor holocaustului, precum şi combaterea antisemitismului. Totodată, se propune ca activitatea Muzeului să fie finanţată din subvenţii de le bugetul de stat, prin bugetul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România «Elie Wiesel», din venituri proprii provenite din activităţi specifice, precum şi din donaţii şi sponsorizări”, arată raportul pentru adoptare redactat de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.
Liderul Deputaţilor ALDE Varujan Vosganian a declarat, la dezbaterea proiectului de lege, că recunoaşterea Holocaustului în România trebuie însoţită de un demers politic de recunoaştere a genocidului armean.
„Avem o atitudine unanimă de condamnare a Holocaustului. Vă rog să includem pe agenda partidelor şi o declaraţie politică în Parlament de recunoaştere a genocidului armean. Este o temă pe care, până acum, partidele din România au evitat să o ia în seamă. Sunt zeci de parlamente din întreaga lume, Parlamentul European, care au făcut astfel de declaraţii de recunoaştere a genocidului armean. Recunoaşterea Holocaustului trebuie în mod simetric însoţită şi de un demers politic de recunoaştere a genocidului armean, care chiar dacă nu va avea un muzeu în România, pentru că acest genocid nu s-a petrecut pe teritoriul României, dimpotrivă că teritoriul României a fost sălaş pentru supravieţuitorii genocidului, pune în faţa noastră provocarea unui tratament egal pentru toate aceste traume ale umanităţii”, a declarat, miercuri, Varujan Vosganian în plenul Camerei Deputaţilor.
Sediul Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România va fi în Bucureşti, în Calea Victoriei, nr. 218. Clădirea se află în prezent în proprietatea Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.