Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, Tudor Sălăgean, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că proiectul de extindere vizează o suprafaţă de 77 de hectare de spaţiu verde, valoarea investiţiilor depăşind 16 milioane de euro.
„Avem în zona Pădurii Hoia două proiecte dedicate educaţiei şi culturii, unul al Consiliului Judeţean Cluj şi al Muzeului Etnografic al Transilvaniei de extindere a Parcului Etnografic în aer liber
Corina Bucea, manager de proiect în cadrul Centrului Cultural Clujean, a declarat la rândul său că Parcul Etnografiei Intergalactice este gândit ca un spaţiu mobil, care nu necesită o infrastructură dezvoltată.
„Credem că este un potential important al oraşului de a exploata specificul local. Această pădure atrage mulţi căutători de senzaţii tari şi ne-am dorit să exploatăm această cultură. Noul parc este gândit ca un spaţiu mobil care nu necesită o infrastructură fizică puternică, dar care poate fi un loc de intersecţie şi experiment între artă şi ştiinţă. O tendinţă în amenjarea spaţiilor muzeale este de a le scoate din spaţiul central al oraşului şi de a le introduce în spaţiul rural sau natural”, a subliniat Bucea.
Potrivit acesteia, Parcul Etnografiei Intergalactic ar urma să ia forma unui parc tematic care foloseşte spaţiul natural şi în care se va interveni cu instalaţii artistice, mici spaţii interactive, astfel încât publicul să poată interacţiona cu lucrările unor artişti, cu spaţii gândite de oameni de ştiinţă.
„Aici se vor putea explora atât poveştile legate de OZN-uri şi fenomenele paranormale din Pădurea Hoia – Baciu, dar şi alte poveşti legate de etnografii imaginate care sunt o tendinţă interesantă în ziua de azi. Specificul acestui proiect este că poate fi făcut cu o investiţie minimală, dar cu foarte multă imaginaţie, astfel că nu necesită o infrastructură fizică şi poate fi gândit în etape”, a explicat Corina Bucea.
Parcul Etnografic „Romulus Vuia” este primul muzeu în aer liber din România, înfiinţat la 1 iunie 1929 pe o suprafaţă iniţială de 75 de hectare. Parcul adăposteşte, în prezent, pe doar 16 hectare, instalaţii tehnice şi ateliere şi gospodării ţărăneşti tradiţionale reprezentative pentru zone etnografice distincte din Transilvania, din perioada secolelor XVII-XX, echipate cu întregul inventar gospodăresc necesar.