Reproducerea asistată lasă urme temporare asupra genelor copiilor născuţi în acest mod

Metodele de reproducere umană asistată medical reprezintă pentru multe cupluri care îşi doresc copii, dar care se confruntă cu diferite maladii şi condiţii, singura opţiune la care pot apela. Pentru oamenii de ştiinţă, cât şi pentru cei care apelează la aceste metode, întrebările legate de posibilele efecte ale acestora rămân extrem de importante. Pănă în prezent, diferite studii au concluzionat că bebeluşii născuţi ca urmare a acestor proceduri prezintă o creştere minoră a riscului de naştere prematură, a unei greutăţi mai mici la naştere sau de dezvoltare mai lentă, explică Jane Halliday de la Murdoch Children’s Research Institute (MCRI), citat de către Medicalxpress.

Într-un studiu recent, cercetătorii de la MCRI au ajuns la concluzia că unele evenimente care au loc în timpul dezvoltării timpurii, printre care se numără stimularea ovariană, manipularea embrionului sau administrarea diferiţilor hormoni pot avea un impact, pe termen scurt, asupra genelor bebeluşilor.

„Pornind de la intervenţiile care au loc în procedurile de reproducere asistată în perioada conceperii, unele voci îşi vor exprima îngrijoarerea în ceea ce priveşte afectarea genelor de către factorii de mediu, ceea ce ar creşte riscurile unor probleme de sănătate”, explică dr. Jane Halliday.

La nivel global, estimările sugerează că aproape şapte milioane de oameni se nasc ca urmare a procedurilor de reproducere asistată, dar, totuşi, există un număr foarte mic de studii dedicate care s-au ocupat de studierea potenţialelor efecte asupra genelor. 

„Studii anterioare au observat că factorii de mediu produc anumite transformări la nivelul genelor în cazul embrionilor crescuţi în laborator. Totuşi, nici unul dintre aceste studii nu a continuat observaţiile de-a lungul timpului, într-un mod asemănător celui în care am făcut-o noi”, a declarat profesorul Richard Saffery.

„Rezultatele noastre înseamnă veşti bune pentru familiile care au apelat la aceste proceduri deoarece arată că orice influenţă a mediului din laborator asupra genomului poate fi corectată cu ajutorul mediului şi a modului în care bebeluşii sunt crescuţi după naştere”, a explicat dr. Boris Novakovic.

Citeşte şi: