Unde va ajunge statuia cu o ”femeie de reconfortare”, cenzurată în Japonia

Omul de afaceri spaniol a cumpărat statuia care se referă la femeile obligate să muncească în bordelurile militare japoneze în Al Doilea Război Mondial.

Statuia a fost scoasă dintr-o expoziţie organizată în Japonia după ce organizatorii au primit ameninţări legate de prezenţa lucrării în galerie.

Lucrarea numită “Statuie a unei fete a păcii” le simbolizează pe ”femeile de reconfortare”, cum erau numite persoanele obligate să servească personalul militar în bordelurile amenajate în timpul războiului.

Istoricii estimează că mii de femei au fost victimele acestei practici. În prezent mai sunt înregistrate 20 de supravieţuitoare ale dramei de la jumătatea secolului XX, în Coreea de Sud, iar subiectul rămâne sensibil în mai multe ţări din Extremul Orient.

Retragerea lucrării a fost provocată de ameninţări primite de galerişti prin telefon şi poşta electronică imediat ce a fost expusă la Trienala Aichi, a arătat un oficial la începutul lunii august.

Omul de afaceri Tatxo Benet a anunţat că îşi doreşte să expună lucrarea care înfăţişează o tânără îmbrăcată în haine tradiţionale coreene aşezată pe un scaun de lemn lângă care se află un alt scaun gol, într-un ”Muzeul al Libertăţii”, pe care plănuieşte să îl deschidă la Barcelona în 2020.

Benet, fondatorul agenţiei sportive Imagina (Mediapro), afirmă că va include aproximativ 60 de lucrări în noul muzeu, opere care au fost cenzurate în diferite părţi ale lumii.

“Acum un an şi jumătate am început să cumpăr lucrări care au fost cenzurate în lume din motive politice, etice, morale sau sexuale”, a declarat Benet citat de Reuters.

În colecţia sa se numără un portret din piese de Lego al artistului chinez Ai Weiwei, un tablou satiric la adresa lui Donald Trump de Illma Gore şi un videoclip semnat de David Wojnarowicz şi cenzurat de Galeria Naţională de Portrete Smithsonian, în Washington. Din Spania, colecţionarul deţine un set de fotografii ale liderului separatist catalan, imagini eliminate de la târgul de artă ARCo din Madrid, în 2018. Organizatorii târgului spaniol şi-au motivat gestul prin aceea că imaginile ar fi afectat vizibilitatea altor lucrări de artă prezente în expoziţie prin controversa care îl înconjoară pe subiectul lor.