Netflix a angajat un pluton de specialişti în lobby pentru a-şi susţine poziţia în lumea politică

Compania Netflix s-a repoziţionat după modelul studiourilor de la Hollywood şi s-a orientat spre investirea resurselor în afara Statelor Unite. Rivalii cinematografici ai platformei au preferat să nu mai adopte nicio măsură împotriva companiei după ce s-au trezit cu o scrisoare din partea diviziei anti-trust de la Departamentul de Justiţie al Statelor Unite prin care li se atrăgea atenţia că ”dacă Academia Americană adoptă o regulă prin care să fie excluse anumite tipuri de film de la premiile Oscar, cum ar fi peliculele difuzate online, legea s-ar putea să violeze regulile comerciale”. Mesajul era semnat de procurorul general adjunct Makan Derahim.

Netflix a arătat că nu a intervenit în niciun fel prin lobby pe lângă Delrahim, dar companiile de la Hollywood au rămas mai departe bănuitoare. Platforma şi-a reformulat strategia de relaţii cu publicul în ultimele luni pentru a se alinia mai degrabă studiourilor de la Hollywood decât firmelor IT din Silicon Valley. Motivele par să fi fost atât dezvoltarea companiei ca studio de film şi televiziune, extinderea internaţională dar şi atenţia pe care Washington-ul pare să o acorde în ultima vreme afacerilor derulate de companiile IT.

În luna ianuarie, Netflix a părăsit compania de lobby cu care lucrase, the Internet Association, care reprezintă Facebook şi Google, şi a devenit prima platformă de streaming care apelează la serviciile MPAA, compania care reprezintă studiourile marilor studiouri.

Cum Netflix nu vinde reclame şi se bazează pe conţinut generat de utilizatori nu s-a lovit de aceleaşi probleme ca Facebook sau Google. ”Companiile IT vin cu multe probleme în spate”, a arătat un specialist în strategie politică pentru Hollywood Reporter, care a explicat schimbarea de poziţionare a celor de la Netflix: „Toată lumea are probleme, dar studiourile vin cu mai puţine griji decât cei din IT”. Aceste probleme i-au făcut pe cei de la Facebook să investească sume record pentru lobby la nivelul Statelor Unite, ajungând la 12.6 milioane de dolari în 2018, în vreme ce Google ar fi investit cu acelai scop nu mai puţin de 21.2 milioane de dolari. Netflix, în schimb, s-a oprit la 800.000 de dolari investiţi pentru lobby în Statele Unite, dar se pare că a cheltuit mult mai mult la nivel internaţional, cu toate că nu au fost date publicităţii cifrele exacte.

Netflix a angajat primul specialist în lobby în 2010 şi a ajuns să aibă 30 de angajaţi cu normă întreagă dedicaţi politicilor publice, dintre care patru lucrează la Washington. Alţii se află în Franţa, Marea Britanie, Olanda, Canada, Australia, India, Singapore, Coreea de Sud, Belgia, Italia, Germania, Spania, Brazilia şi Mexic.

Fostul şef al Consiliului Domeniului Tehnologiei Informaţiei, Dean Garfield, a devenit şeful echipelor de politici publice de la Netflix în luna martie, arată jurnaliştii americani

La Washington, Netflix colaborează cu firme de lobby ca Baker McKenzie şi Monument Policy Group pentru a-şi susţine cauza în faţa Congresului în discuţii care privest intimitatea online, drepturile de autor şi taxele.

Şefii Netflix Reed Hastings şi Ted Sarandos sunt cunoscuţi şi pentru donaţiile consistente făcute pentru politicieni, de cele mai multe ori democraţi. De altfel Netflix găzduieşte şi producţiile companiei fondate de Barack şi Michelle Obama, Higher Ground.

Specialiştii arată că, pe măsură ce a crescut influenţa companiei, neutralitatea a devenit mai puţin importantă faţă de problemele legate de piraterie şi drepturi de autor.

În Europa, specialişti care fac lobby pentru Netflix se întânesc în mod curent cu reprezentanţi ai Uniunii Europene. Compania respectă regulile care impun ca până la 30% din programele pe care le oferă să fie producţii europene. În Franţa şi Germania, Netflix contribuie cu un procent din câştiguri la fondurile locale destinate producţiei de film la fel cum fac distribuitorii europeni. În acelaşi timp compania se împotriveşte unor prevederi europene. În luna iulie, directorul de politici publice al Netflix din Marea Britanie a apărut în faţa parlamentului pentru a prezenta taxarea companiilor care oferă conţinut online drept o ”soluţie în căutarea unei probleme”. Netflix urmăreşte şi iniţiativele legislative din Uniunea Europeană privind inteligenţa artificială, unele prevederi viitoare fiind capabile să blocheze recomandările oferite de companie pentru utilizatori pe baza datelor de vizionare şi căutare, sau politicile privind preţurile, care i-ar putea forţa pe cei de la platforma online să îşi ofere serviciile la aceleaşi preţuri în toată Uniunea Europeană.

Netflix s-a mai confruntat cu cereri ale autorităţilor şi în Canada, unde guvernul din Quebec a solicitat înlăturarea unor imagini folosite în filmul ”Bird Box”. Secvenţele surprindeau un accident de tren din 2013 când şi-au pierdut viaţa 47 de persoane în localitatea Lac-Mégantic. Cu toate că, iniţial, compania a afirmat că nu are cum să modifice forma deja finală a producţiei, a acceptat cererea Parlamentului Canadian. Canada este a treia cea mai mare piaţă de desfacere, Netflix anunţând investiţii de 380 de milioane de dolari în conţinut local.

În timp ce companiile concurente ale Netflix, ca Disney sau WarnerMedia caută, în principal, să exporte programele lor din Statele Unite, platforma online se orientează spre producţia de conţinut local. Astfel, echipele de la Netflix specializate în politici publice sunt interesate să colaboreze cu producători locali şi oficiali din ţările în care sunt active pentru a crea sisteme de clasificare a conţinutului său pentru fiecare zonă. La finalul anului 2018, compania a cedat solicitării Arabiei Saudite privind înlăturarea unui episod din programul lui Hasan Minhaj, ”Patriot Act”, în care era criticat liderul Mohammed bin Salman. Netflix a preferat „să respecte legile locale”, după cum a arătat un comunicat al companiei. Netflix încă nu are echipe de lobby pentru Orientul Mijlociu, arată Hollywood Reporter.